Asistații sociali din România refuză să facă un minim efort pentru ajutoarele primite gratuit de la stat. Aproape 15.000 de beneficiari ai ajutoarelor sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să-și caute un loc de muncă.
Un oraș din Germania a hotărât să pună asistații sociali la muncă pentru binele comunității. Departamentul de afaceri sociale al orașului Essen își propune să oblige persoanele care primesc ajutoare sociale să colaboreze pentru comunitate. Capacitatea de muncă ar trebui demonstrată în urma unui control medical. Proiectul a generat însă critici.
Munca în folosul comunității pentru asistații sociali este obligatorie, în România, pentru cei apți de muncă, iar nerespectarea acestor obligații duce la încetarea ajutorului social.
Orașul din Germania unde munca în folosul comunității poate deveni obligatorie pentru asistații sociali
În Germania, sistemul de ajutoare sociale provoacă întotdeauna dezbateri intense. În timp ce unii consideră că acesta este esențial, alții cer abolirea sa rapidă. Alegerile federale din 2025 ar putea fi decisive pentru viitorul anumitor ajutoare. Partidul Verzilor și SPD doresc să păstreze „prestația pentru cetățeni”, în timp ce CDU și AfD plănuiesc să elimine acest ajutor.
În plină campanie electorală, orașul Essen din Renania de Nord-Westfalia propune o soluție radicală, iar planurile specifice privind viitorul acestui ajutor au fost discutate în Consiliul Local.
Astfel, conform publicației Frankfurter Rundschau, Essen intenționează să înlocuiască prestațiile pentru cetățeni cu ajutoare de șomaj și să ceară beneficiarilor să lucreze în folosul comunității.
Conceptul, care prevede și redenumirea prestației de cetățean în ajutor de șomaj, provine de la șeful afacerilor sociale din Essen, Peter Renzel. Propunerea sa prevede ca persoanele capabile să muncească să fie obligate să participe la activități în folosul comunității timp de trei ore pe zi.
Renzel justifică acest demers menționând că ajutoarele sociale sunt finanțate de contribuabili. Astfel, este corect ca cei care le primesc și sunt apți de muncă să returneze ceva societății. Solicitanții de azil ar trebui, de asemenea, să fie obligați să muncească, ideal împreună cu un curs de limbă, cu excepții doar pentru cei care nu pot munci din cauza unor probleme de sănătate.
Un tupeu incredibil! Administratorii CFR și-au dublat indemnizațiile, iar prețurile biletelor de tren cresc alarmant. Mii de euro pentru doar câteva ore lucrate pe lună.
Pentru a verifica capacitatea lor de muncă, beneficiarii de ajutoare ar trebui să fie invitați anual la un control medical. Serviciul local de sănătate va determina cine este apt pentru muncă și cine nu. Această regulă se aplică tuturor beneficiarilor de beneficii cu vârsta sub 65 de ani, a declarat purtătorul de cuvânt al orașului Essen, Silke Lenz, pentru Bild.
Rămâne de văzut dacă planul din Essen poate fi implementat legal, mai notează sursa citată. „Codul de securitate socială II permite ca persoanele angajate cu drept la prestații să fie repartizate în funcție de oportunitățile de muncă. Cu toate acestea, atribuirea unei oportunități de lucru în cadrul strategiei de integrare trebuie să fie necesară și oportună pentru beneficiarul respectiv. Scopul principal rămâne menținerea sau îmbunătățirea capacității de angajare”, a declarat Karl-Josef Laumann, ministrul Muncii, Sănătății și Afacerilor Sociale din Renania de Nord-Westfalia, într-un interviu acordat WDR.
Orașul Schwerin ar putea servi drept model pentru planurile liderilor din Essen. În decembrie 2024, consiliul orășenesc a decis să facă obligatorie munca pentru solicitanții de azil și beneficiarii de prestații pentru cetățeni. Oportunitățile de muncă menționate de Laumann, denumite popular locuri de muncă de 1 euro, oferă o bază legală.
Cu toate acestea, există și critici la adresa modelului de muncă obligatorie pentru beneficiarii de prestații sociale. Mai mulți experți atrag atenția că impunerea obligației de muncă este inadecvată. Această măsură este potrivită doar pentru cei care în mod normal nu doresc să muncească. De asemenea, afirmă că munca obligatorie ar putea genera costuri enorme pentru stat.
Ce spune legea despre asistații sociali din România
(1) Familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, dacă cel puțin un membru al familiei demonstrează că lucrează în baza unui contract individual de muncă sau convenție civilă de prestări de servicii.
(2) Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare ale venitului minim garantat vor efectua lunar, la solicitarea primarului, cel mult 72 de ore de muncă de interes local, fără a depăși regimul normal de lucru și respectând normele de securitate și igienă a muncii.
(3) Obligația de a presta muncile menționate la alin. (2) nu poate fi transferată altor persoane.
România, țara asistaților sociali. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să caute un loc de muncă.
România continuă să fie o țară a asistaților sociali. Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii la solicitarea „Adevărul”, în România, în 2024, au fost înregistrați nu mai puțin de 259.418 beneficiari ai venitului minim de incluziune, care a înlocuit ajutoarele sociale.
.
