Recent, un membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) a recunoscut și și-a exprimat regretul pentru anumite afirmații anterioare referitoare la rolul jurnaliștilor în raport cu instituțiile. Aceasta a venit în urma unor critici direcționate către modul în care mass-media ar trebui să abordeze relațiile cu diversele entități și să își exercite misiunea de supraveghere și responsabilitate față de puterea publică.
În special, membrul CNA a menționat o declarație anterioară în care afirma că „a contrazice o instituție în deciziile ei nu face parte din fișa postului unui jurnalist obiectiv”. Această opinie a suscitat controverse și a fost contestată de mulți jurnaliști și experți în domeniul media, care au subliniat că angajamentul pentru obiectivitate nu ar trebui să implice o supunere necondiționată față de autorități. Pentru jurnaliști, provocarea este aceea de a oferi o informare echilibrată și corectă, însă acest lucru nu exclude responsabilitatea lor de a pune la îndoială acțiunile instituțiilor, mai ales atunci când acestea afectează societatea.
Bănescu, membru al CNA, a dorit să clarifice că aceasta este o chestiune de principiu, subliniind că jurnaliștii sunt esențiali în luminosul proces de verificare a puterii. Acesta a subliniat importanța unei comunicări clare și corecte, atât din partea mass-media, cât și din partea instituțiilor. Jurnaliștii au rolul de a investiga, de a aduna informații și de a aduce la lumină faptele, ceea ce înseamnă că aceste interacțiuni trebuie să fie bazate pe transparență și respect reciproc.
În acest context, Bănescu a recunoscut că un dialog sănătos între jurnaliști și instituții este vital pentru funcționarea unei democrații sănătoase. Un jurnalist nu ar trebui să fie perceput ca un simplu reporter care redă faptele, ci ca un gardian al adevărului, capabil să facă distincția între informațiile corecte și cele care pot fi distorsionate sau manipulate. Rolul său nu este doar de a relata, ci de a verifica faptele și de a pune întrebări dificile, în special atunci când au loc abuzuri sau decizii controversate.
Criticile la adresa declarațiilor lui Bănescu au fost un indiciu al unei preocupări mai largi privind independența mass-media și responsabilitatea acesteia în raport cu cetățenii. Într-o eră în care informația circulă rapid, iar reputația instituțiilor este ușor de contestat, este esențial ca jurnaliștii să aibă permisiunea de a întreba și de a explora aprofundat modul în care funcționează diversele structuri de putere.
În concluzie, exercițiul jurnalistic nu se limitează la a transmite informațiile, ci parte a acestuia implică o evaluare critică și o interacțiune activă cu instituțiile pentru a asigura transparența și responsabilitatea. Bănescu subliniază astfel importanța acestui rol în cultivarea unei societăți informate și active.
