Un seism a avut loc în România luni seara, în zona seismică Vrancea, conform anunțului Institutului pentru Fizica Pământului.
„Pe 14 Aprilie 2025, la ora 19:57:21 (ora locală a României), a avut loc un cutremur moderat în zona seismică Vrancea, având o magnitudine ml 4.1, la o adâncime de 140.0 km”, a raportat INCDFP.
Seismul a fost resimțit în apropierea orașelor: 36km V de Focșani, 63km N de Buzău, 74km E de Sfântu-Gheorghe, 86km E de Brașov, 93km SV de Bârlad, 96km S de Bacău, conform institutului.
Seismologul Gheorghe Mărmureanu a discutat despre posibilele cutremure majore, în timp ce Raed Arafat a menționat posibilitatea unui seism de magnitudine 8! Aproape un sfert din populația Bucureștiului ar putea fi afectată în cazul unui astfel de eveniment catastrofal.
Conform lui Mărmureanu, următorul cutremur major din România ar putea veni mai repede decât ne așteptăm, totuși nu în anii care urmează. „Există elemente surprinzătoare în cazul Vrancea. Au fost seisme puternice, cele mai intense înregistrate fiind în 1800, afectând o arie vastă, de la Moscova până la Cairo. Energia acumulată s-a consumat și cutremurele apar la diferite adâncimi și coordonate. În opinia mea, nu ne așteptăm la un cutremur catastrofal înainte de 2040”, a afirmat Mărmureanu, conform România TV.
De asemenea, el a menționat zonele din București cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur major. Cartierul Pantelimon și zona dintre Piața Romană și Unirii au fost menționate ca fiind expuse, în timp ce cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt considerate mai sigure datorită construcțiilor solidă și a numărului mai mic de blocuri înalte.
De asemenea, seismologul a subliniat că cel mai puternic cutremur din 2024 a avut loc în Japonia, cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter, provocând peste 200 de victime. A subliniat că prognozarea cutremurelor rămâne o misiune dificilă, chiar și pentru experți din Japonia și SUA, fără metode precise de prevenire.
Referitor la un cutremur recent în Ucraina cu magnitudinea de 2,4 grade pe scara Richter, specialistul a menționat că zona respectivă nu este cunoscută pentru seisme puternice și că acest eveniment nu are legătură cu situația seismică din România.
„Cutremurul din Ucraina a fost mic, această zonă nu a experimentat și nu va experimenta seisme puternice, acesta este adevărul istoric. În prezent, ei se confruntă cu un război și nu au nevoie și de cutremure, Doamne ferește!”, a mai adăugat specialistul. În ceea ce privește așteptările sale privind un posibil cutremur major, Mărmureanu a declarat că va informa publicul dacă calculele sale sugerează o astfel de posibilitate. A subliniat că efectuează analize zilnice și că, în următorul deceniu, nu se așteaptă un cutremur major în România.
Economica.net: 1 din 4 bucureșteni ar putea suferi în urma unui cutremur major. Ce trebuie să facem acasă în caz de cutremur.
Fundația Comunitară București, coordonatorul singurului program dedicat pregătirii pentru cutremur și alte dezastre, „Bucureștiul Pregătit”, lansează pe 1 martie campania „Planul tău de CTRL”, care oferă sugestii de acțiune într-o perioadă în care se comemorează cutremurul din 1977.
Fundația subliniază necesitatea urgentă de a integra pregătirea personală în agenda publică ca un instrument de creștere a rezilienței populației Capitalei în fața cutremurelor. În acest sens, va folosi memoria colectivă a unei tragedii naționale pentru a preveni o altă, motiv pentru care elevi din peste 20 de școli din București vor participa la sesiuni de instruire în săptămâna 4-8 martie, în cadrul campaniei „Planul tău de CTRL”.
„În fiecare situație de criză au apărut agende și programe proprii din partea organizațiilor. Există tensiuni, pe care încercăm să le rezolvăm pe calea dialogului, dar acestea vor continua să existe și după cutremur. Vorbim de un egoism instituțional pe care l-am observat, în care fiecare se concentrează pe propria organizație. Instituțiile noastre reprezintă societatea; nu putem avea așteptarea ca după cutremur, imediat ce trece ora de aur, instituțiile să funcționeze perfect. Vor exista 100 de organizații care vor oferi apă, dar niciuna care oferă biscuiți; această discrepanță se va repeta, dar într-o măsură mai mică decât în timpul pandemiei sau crizei legate de Ucraina. Aceasta se va întâmpla și la un cutremur, se va întâmpla și în București,” a declarat Cosmina Simiean, șefa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).
Ca parte a apelului deschis către presă și media, Fundația propune popularizarea bunelor practici pentru pregătirea populației și protecția salvatorilor, inspirate din alte țări vulnerabile la cutremurel. Spre exemplu, Istanbul a instruit peste 450.000 de persoane în reacții în caz de dezastre. De asemenea, Departamentul de Protecție Civilă din Italia a pregătit peste 400.000 de oameni cu ajutorul voluntarilor, în decurs de cinci ani.
„Ca inginer, vreau să subliniez pericolul reprezentat de clădirile vechi din București. Totuși, problema este mai complexă decât atât; moștenirea seismică nu constă doar în starea clădirilor, ci și în mentalitatea despre care credem că putem aborda pregătirea cu superficialitate,” a afirmat Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise.
Bucureștiul, unul dintre cele 10 orașe cele mai vulnerabile la risc seismic.
Capitala României, situată în zona afectată de seismele din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și face parte din cele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, conform datelor Băncii Mondiale. Aceste concluzii sunt influențate și de starea clădirilor, Bucureștiul având peste 23.000 de edificii rezidențiale care ar putea suferi daune considerabile în urma următorului cutremur mare, și alte 1.000 care s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în 2022.
În București există numeroși factori de risc, inclusiv clădiri vechi sau înalte, rețeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi care ar putea inunda un sfert din oraș, precum și cea mai extinsă rețea de distribuție a gazului. De asemenea, toate instituțiile esențiale ale statului român sunt amplasate în clădiri cu risc seismic. Un cutremur major ar putea bloca funcționarea orașului pe o perioadă semnificativă.
Cutremur cu magnitudinea 4.2 în zona Vr.
Banca Mondială a estimat, într-un studiu din 2019, că în eventuala situație a unui cutremur major, pierderile economice în București – incluzând viețile pierdute, clădirile distruse, oprirea producției și asigurarea adăpostului și alimentației pentru sinistrați – ar putea depăși 10 miliarde de euro, echivalentul a 7% din PIB.
Cum să te pregătești pentru un cutremur:
Fundația Comunitară oferă câteva recomandări utile și subliniază ce trebuie să facem acasă pentru a reduce riscurile de rănire în cazul unui cutremur. De asemenea, este esențial să avem pregătite lucruri necesare supraviețuirii, în cazul în care ne aflăm sub dărâmături. Detalii suplimentare pot fi găsite AICI.
Asigurați-vă că mobila și obiectele suspendate sunt fixate pe pereți sau tavan, blocați electronicele și electrocasnicele grele și aveți grijă la obiectele mici care ar putea cădea.
Repetați anual, împreună cu familia, comportamentele corecte în timpul și imediat după cutremur, precum și procedurile de prim ajutor.
Pregătiți un kit cu provizii esențiale pentru primele 72 de ore, incluzând apă, conserve, fluier, radio pe baterii, baterie externă, trusă medicală, pătură, lanternă și haine.
Stabiliți cu familia un loc sigur pentru întâlnire în caz de cutremur.
În timpul unui cutremur, adăpostiți-vă lângă un perete de rezistență, nu sub grinzi.
Evitați utilizarea scărilor, nu vă apropiați de feronerie, pereții exteriori și nu ieșiți pe balcon. Persoanele aflate în scaun cu rotile trebuie să blocheze frânele. Cei care conduc sau se află pe stradă sunt sfătuiți să părăsească vehiculul și să se îndepărteze de clădiri.
După cutremur, rămâneți la loc și sunați la 112 doar dacă este absolut necesar.
Pregătiți-vă pentru replici. Opriți curentul, apa și gazele. Nu aprindeți chibrituri, lumânări sau brichete.
Dacă nu puteți părăsi locuința, semnalizați printr-o bucată de țesătură albă și folosiți un fluier sau o bătăi ritmică, dacă sunteți blocat în interior.
România se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Raed Arafat a făcut un anunț de ultim moment referitor la un cutremur de 8 grade: „Trebuie să ne pregătim”.
România se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Raed Arafat a anunțat sâmbătă că, în următoarele ani, va fi organizat un exercițiu de cutremur similar celui din 2018, astfel încât echipele de salvare să fie pregătite pentru orice eventualitate.
„Pentru a interveni în urma unui cutremur, noi avem o viziune, care a fost actualizată recent; am avut exerciții de amploare, cel mai mare fiind Exercițiul Seism 2018 care a implicat mulți oameni și a durat cinci zile și patru nopți. Din acest exercițiu am învățat multe lecții care ne-au condus la modificări legislative pentru a facilita deciziile în timpul unui cutremur.
Aceste exerciții vor continua; noi vom repeta, atât prin activități mai mici, cât și poate un exercițiu de amploare în următorii doi sau trei ani, pentru a evalua progresele învățate de la exercițiul din 2018”, a declarat Raed Arafat sâmbătă.
Șeful DSU a afirmat că, în cadrul acestor exerciții, se consideră de obicei cel mai rău scenariu, respectiv un cutremur de 8 grade.
„Noi suntem obligați să luăm în considerare scenariul cel mai nefavorabil în pregătiri. Însă mereu sperăm să ne confruntăm cu un scenariu mai bun. Totuși, în pregătire trebuie să ne pregătim pentru cel mai provocator scenariu”, a transmis Raed Arafat.
În astfel de situații, Arafat recomandă românilor să își păstreze calmul și să evite utilizarea mașinilor pentru a nu bloca drumurile echipelor de intervenție.
„După un cutremur, primul nostru sfat este să minimizăm utilizarea telefonului la cazuri urgente. Nu trebuie să ne grăbim în mașini, deoarece acest lucru va bloca rutele pentru salvatori. Trebuie să ne îngrijim de vecini, să verificăm starea lor, deoarece cei din comunitate sunt primii care pot oferi ajutor înainte de sosirea autorităților.”
„Dacă este ziua, iar copiii sunt la școală sau membrii familiei sunt la muncă în diverse locuri, setați un punct de întâlnire cunoscut în caz de urgență.”, a mai spus șeful DSU.
Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a lovit nordul Papua Noua Guinee duminică dimineața, conform Institutului american de geofizică (USGS), informează AFP.
Seismul s-a produs la ora locală 06:22 (sâmbătă, 20:22 GMT) la o adâncime de aproximativ 35 km, conform USGS. Nu a fost emisă nicio alertă de tsunami.
Cutremurul a avut loc la 88 de kilometri (54 de mile) sud-vest de Wewak, orașul cu 25.000 de locuitori, capitala provinciei East Sepik din Papua Noua Guinee.
Până acum, nu s-au raportat pagube sau răniți.
Magnitudinea cutremurului a fost revizuită de la 7,0 la o valoare mai mică.
Seismele sunt frecvente în Papua Noua Guinee, care se află pe „Cercul de foc al Pacificului”, o zonă cu activitate tectonică intensă.
Deși se produc în regiunile slab populate, uneori cutremurele pot provoca alunecări de teren devastatoare.
În aprilie 2023, cel puțin șapte persoane au murit când un cutremur cu magnitudinea 7 a lovit o zona pădurită a țării, distrugând în jur de 180 de case.
Mulți dintre locuitorii acestei națiuni insulare trăiesc în zone izolate, unde terenul accidentat și lipsa infrastructurii pot complica în mod semnificativ eforturile de salvare.
.
