Ilie Bolojan, președintele interimar, a fost întrebat într-o emisiune de la Prima TV difuzată sâmbătă dacă deficitul de 9,3% generat de coaliția de guvernare îl îngrijorează. El a subliniat că există „turbulențe la nivel global” ce ar putea conduce la o nouă criză financiară.
„Consider că un om rațional, care înțelege bugetele, ar trebui să fie îngrijorat. Aceasta înseamnă că luăm împrumuturi semnificative în fiecare săptămână. Aceste împrumuturi sunt necesare pentru a funcționa, dar implică dobânzi și cheltuieli în continuă creștere”, a explicat Bolojan.
„Reflectați la faptul că aceste lucruri se întâmplă într-o perioadă fără recesiune economică, fără probleme. Totuși, observăm turbulențe economice globale și o încetinire a investițiilor, lipsită de predictibilitate, și de asemenea, o încetinire a schimburilor comerciale”, a adăugat el.
A analizat date recente, menționând că în porturile americane, de la începutul conflictului comercial cu China, volumul schimburilor comerciale a scăzut cu 40%. În relația cu Europa, situația este încă incertă, dar există temeri asupra viitorului.
„Există turbulențe care ne pot conduce spre recesiune. Atunci când un grad mare de îndatorare se combină cu dobânzi mari și o mică recesiune, ne putem întoarce la perioada 2008-2010”, a avertizat el.
Bolojan a subliniat necesitatea eliminării cheltuielilor inutile și a reformării companiilor de stat. A anunțat, de asemenea, că PNRR nu va fi amânat la nivel european; astfel, avem obligația de a absorbi toți banii până la sfârșitul anului 2027, altfel risipim fondurile europene.
„Trebuie să reducerea cheltuielilor inutile, să aducem companiile de stat sub control, și să lucrăm constant la absorbția fondurilor europene. Discuțiile recente cu Comisarul pentru Buget au evidențiat clar: orice modificare a programului PNRR necesită aprobarea în 27 de țări, iar posibilitatea amânării din luna august este minimă. Așadar, fie cheltuim banii disponibili, fie îi vom pierde”, a explicat el.
Bolojan a subliniat importanța acestor fonduri pentru investiții în România, avertizând că, dacă nu abordăm aceste probleme, vom ajunge la o creștere haotică a impozitelor, afectând în primul rând persoanele obișnuite.
România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, dar a reușit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condițiile în care mai sunt sub doi ani pentru implementarea proiectelor. Astfel, România riscă să piardă fonduri de câteva miliarde de euro, condiționate de reforme structurale.
Comisia Europeană a anunțat marți un deficit bugetar de 9,3% pentru România, cel mai înalt din Uniunea Europeană, conform news.ro.
Deficitele bugetare cele mai ridicate din UE au fost înregistrate în 2024 în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, conform Eurostat.
Statele fără deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) și Portugalia (+0,7%).
.
