Măsuri împotriva apelurilor de tip „spoofing” în România
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a lansat recent un apel către operatorii de telefonie mobilă pentru a lua măsuri împotriva apelurilor de tip „spoofing”. Acest tip de apeluri implică utilizarea unei identități false de către fraudatori, cu scopul de a înșela consumatorii. Potrivit studiilor, peste 60% dintre români au fost afectați de astfel de tentative de fraudă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra siguranței comunicațiilor mobile în România.
ANCOM a stabilit un termen de 30 de zile pentru operatorii de telefonie mobilă pentru a implementa soluții tehnice menite să blocheze aceste apeluri suspecte, în special cele provenite din străinătate care sunt efectuate de pe numere fixe. Această măsură este văzută ca o necesitate urgentă, având în vedere numărul mare de victime și impactul emoțional și financiar pe care aceste fraude îl pot avea asupra consumatorilor.
Deși ANCOM recunoaște că existe riscuri asociate cu astfel de restricții, cum ar fi blocarea apelurilor legitime, autoritatea estimează că aceste cazuri sunt rare. Totuși, decizia de a implementa un astfel de sistem de filtrare nu a fost luată cu ușurință. ANCOM colaborează strâns cu operatorii pentru a găsi un echilibru între protecția consumatorilor și asigurarea accesibilității apelurilor legale.
Apelurile de tip „spoofing” se desfășoară adesea prin metode care permit fraudatorilor să își mascheze adevărata identitate, apelându-i pe consumatori cu numere care par a fi legitime. Aceste metode îi pot determina pe utilizatori să cedeze informații sensibile sau să efectueze plăți frauduloase, creând un adevărat risc pentru securitatea personală și financiară a acestora.
Implementarea blocării apelurilor suspecte vine în contextul unor statistici alarmante, ce arată că numărul persoanelor afectate de astfel de fraude a crescut semnificativ în ultimii ani. ANCOM lucrează acum pentru a colabora nu doar cu operatorii de telefonie, ci și cu autoritățile competente, pentru a crea un cadru de reglementare eficient care să ajute la combaterea acestui tip de infracționalitate.
În concluzie, măsurile luate de ANCOM sunt un pas important în direcția protejării consumatorilor români împotriva fraudelor telefonice. Deși provocările sunt numeroase, eforturile autorității de a colabora cu operatorii de telefonie mobilă și alte organizații se alinează scopului comun de a asigura un mediu de comunicație mai sigur. Rămâne de văzut cât de eficient va fi acest sistem în reducing numărul incidentelor de tip „spoofing” și în creșterea încrederii consumatorilor în servicii de telefonie mobilă.
