În România, singurele specii de șerpi veninoși sunt viperele, dintre care se disting câteva varietăți importante: vipera comună, vipera cu corn și diverse subspecii ale viperei de stepă.
Cele mai răspândite specii de vipere
Cea mai frecvent întâlnită viperă din România este vipera comună, cunoscută popular și ca „vipera cu cruce”. Estimările specialiștilor arată că există aproximativ 30.000 de exemplare din această specie în întreaga țară. Alte specii întâlnite sunt vipera de stepă și vipera cu corn, aceasta din urmă fiind considerată atât cea mai periculoasă, cât și cea mai rară. De regulă, viperele nu atacă decât dacă sunt provocate sau se simt amenințate.
Unde trăiesc viperele în România
Vipera comună preferă zonele de la marginea pădurilor de foioase, poienile însorite și solul acoperit cu frunze din interiorul pădurii. De asemenea, poate fi descoperită sub bolovani sau în crăpăturile stâncilor.
Vipera cu corn se regăsește în mod special în regiunile montane din sud-vestul țării, cum ar fi Munții Banatului, Munții Retezat, Valea Cernei și Valea Nerei. Preferă terenurile pietroase, dar poate fi găsită și în apropierea apelor sau în păduri de foioase.
Această specie este extrem de veninoasă, iar mușcătura ei poate avea consecințe grave, inclusiv decesul, în lipsa tratamentului corespunzător.
Vipera de munte (Vipera berus)
Cunoscută și sub denumiri populare precum „vipera cu cruce”, „vipera neagră” sau „năpârca”, această specie este larg răspândită și a fost semnalată chiar și în apropierea orașului București.
Subspecii întâlnite în România
În zonele montane ale țării există două subspecii ale viperei cu corn:
Vipera ammodytes ammodytes – prezentă în sud-vestul țării, în Munții Banatului, Oltenia, Țara Hațegului și partea de sud a Munților Apuseni.
Vipera ammodytes montandoni – are un areal limitat și se găsește doar în câteva locații din Dobrogea continentală.
Cele mai frecvente zone în care pot fi întâlnite vipere sunt județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și zonele muntoase din Apuseni. În județul Alba există chiar o rezervație naturală pentru vipera de fâneață, o specie considerată în trecut pe cale de dispariție.
Caracteristicile principalelor specii
În România sunt cunoscute 23 de specii de vipere. Printre cele mai importante se numără:
Vipera cu corn – cea mai mare dintre ele, poate ajunge la 90 cm și preferă zonele stâncoase sau pădurile de foioase.
Vipera neagră (de munte) – întâlnită în Carpați, este rară și preferă altitudinile mai mari.
Vipera de stepă – localizată mai ales în Dobrogea, Delta Dunării și câmpiile din Moldova.
Masculii sunt adesea mai mari și mai agresivi decât femelele. Viperele preferă clima moderată și se ascund la umbră în zilele toride.
Sfaturi pentru siguranță în zone cu vipere
Cei care practică drumeții sau activități în natură, în special în zonele cu risc, ar trebui să respecte câteva măsuri de precauție:
Mergeți doar pe poteci marcate.
Evitați iarba înaltă și folosiți un băț pentru a agita vegetația din fața dumneavoastră.
Purtați echipament adecvat: bocanci înalți, ciorapi groși și jambiere.
În cazul întâlnirii cu o viperă, este recomandat să vă retrageți calm, fără mișcări bruște sau zgomote intense.
Ce trebuie făcut în caz de mușcătură
Dacă o persoană este mușcată de viperă:
Sunați imediat la 112 și la Salvamont, dacă sunteți în zona montană.
Imobilizați victima și limitați mișcarea cât mai mult posibil.
Nu aplicați garou, nu încercați să extrageți veninul și nu puneți gheață pe rană.
Este importantă hidratarea, iar transportul către cea mai apropiată unitate medicală trebuie realizat cât mai rapid.
Serul antiviperin are eficiență maximă dacă este administrat în primele 4-5 ore după mușcătură.
Simptomele includ: durere locală intensă, umflături, greață, vomă, sete, transpirații reci, puls accelerat și respirație rapidă. Deși decesele sunt rare, intervenția medicală promptă este esențială pentru recuperare.
