Într-o perioadă de 13 luni, de la sfârșitul lui septembrie 2023 până în octombrie 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a utilizat 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară. Această sumă uriașă reprezintă 11% din bugetul total pe 2024 și depășește toate alocările din acest fond devenite standard de-a lungul ultimilor 15 ani.
Fondul de rezervă, principalul instrument de cheltuire al Guvernului Ciolacu
În comparație, suma totală alocată din fondul de rezervă de toate guvernele între 2007 și 2022 a fost de doar 31 de miliarde de lei, ceea ce evidențiază viteza cu care executivul actual a folosit acest mecanism. De exemplu, în 2015 s-au cheltuit doar 530 de milioane de lei, iar în anul 2020, maximul a fost de 7,96 miliarde, în contextul pandemiei.
Un moment crucial a fost adoptarea Ordonanței de Urgență 73/2023, emisă pe 14 septembrie 2023. Aceasta a extins considerabil utilizarea fondului de rezervă, permitând acoperirea cheltuielilor de personal, asistență socială și contribuții la proiecte din fonduri europene.
Fostul premier Florin Cîțu a criticat această măsură, afirmând că „s-a evitat astfel o rectificare bugetară, prin care ar fi trebuit prezentată public o nouă estimare a deficitului, revelând derapajul fiscal”. De asemenea, el a adăugat că „mi se pare un abuz ceea ce au făcut”, conform Europa Liberă România.
Conform Consiliului Fiscal, această abordare a transformat fondul de rezervă într-un „instrument discreționar” prin care Guvernul a modificat bugetul fără a urma procedurile transparente de rectificare.
Sursa banilor: transferuri între ministere și lipsa de transparență
O mare parte din fonduri provine din alocări neutilizate ale altor ministere. Un exemplu este Ministerul Apărării, care a transferat aproape un procent din alocarea de 2,5% din PIB către fondul de rezervă, neconsumând integral suma.
Așadar, în perioada septembrie-decembrie 2023, Guvernul Ciolacu a cheltuit peste 31 de miliarde de lei prin redistribuirea internă a fondurilor.
Această practică, etichetată de economiști ca o „rectificare bugetară mascată”, ocolește filtrele dezbaterii publice și aprobării parlamentare. Drept urmare, Guvernul a efectuat redistribuiri semnificative fără a revela sursa exactă a fondurilor.
Unde au mers banii: destinatari majori ai fondului de rezervă
Printre principalii destinatari ai fondului de rezervă se regăsesc:
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – 5,79 miliarde lei (18,05%), pentru spitale, servicii medicale și salarii.
Ministerul Educației – 5,2 miliarde lei (16,22%), pentru transport școlar în Republica Moldova, burse și salarii.
Ministerul Afacerilor Interne – 3,8 miliarde lei (11,84%), pentru cheltuieli legate de refugiați și protecția temporară din Ucraina.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – 2,57 miliarde lei (8,02%).
În ultima ședință de Guvern din 9 octombrie 2024, Ministerul Culturii a primit 73,5 milioane de lei pentru salarii, iar Ministerul Dezvoltării a fost alocat cu 2,85 miliarde lei. De asemenea, Clubul Sportiv „Rapid” București a beneficiat de 16,5 milioane de lei, iar Clubul „Dinamo” și Academia de Poliție „Al. I. Cuza” au primit fonduri pentru cheltuieli curente.
Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă
Academicianul Daniel Dăianu și echipa Consiliului Fiscal au atras atenția că acest model de alocare bugetară poate deteriora grav echilibrul fiscal. În raportul instituției, se menționează că decizia de a nu face rectificări bugetare a permis Guvernului să ascundă de Comisia Europeană și agențiile rating dimensiunea reală a deficitului ESA, care în 2023 a fost de 6,6% din PIB, în timp ce bugetul aprobat indica o țintă de 4,4%.
În ciuda rolului său originar de rezervă pentru situații excepționale, fondul de rezervă bugetară a devenit principalul instrument de redistribuire a banilor în perioada Guvernului Ciolacu. Suma record de 65 de miliarde de lei cheltuită prin acest mecanism ridică îngrijorări serioase referitoare la transparența și sustenabilitatea fiscală a României.
