1.6 C
Iași
vineri, februarie 20, 2026

O evaluare a percepției favorabile asupra comunismului și a lui Ceaușescu în România: Analiză de Remus Ștefureac, în dialog cu Cristian Pătrășconiu, în lumina sondajului INSCOP

Must Read

Directorul general INSCOP, Remus Ștefureac, a abordat recent rezultatele unui sondaj care a surprins opinia publicului din România cu privire la comunism. Este alarmant să aflăm că 55,8% dintre români consideră comunismul ca având aspecte benefice, iar Nicolae Ceaușescu este văzut cu un oarecare respect. Această nostalgie pentru o perioadă considerată de mulți ca fiind opresivă poate fi explicată prin mai mulți factori, printre care se numără distanța temporală, educația insuficientă despre crimele și atrocitățile regimului comunist, precum și influențele externe care promovează o imagine mai pozitivă asupra acestuia.

Ștefureac subliniază faptul că, pe fondul unei astfel de percepții, este imperativ să existe o educație istorică solidă și bine fundamentată cu privire la trecutul comunist al țării. Aceasta nu doar că ar ajuta tinerelor generații să înțeleagă mai bine realitățile acelei perioade, dar ar și combate eventualele distorsiuni propagate de diverse grupuri de interese. Învățând despre crimele din perioada comunistă, românii ar putea dezvolta o conștiință critică și ar putea să aprecieze mai bine valorile democrației și ale libertății.

Nostalgia față de comunism, datorată în parte propagandei pro-comuniste, îl îngrijorează pe Ștefureac. Această propagandă a reapărut în ultimele decade, influențând viziunea multor români asupra istoriei recente. În plus, lipsa de resurse educaționale adecvate, precum și o abordare superficială a istoriei în școli contribuie la această percepție distorsionată. În consecință, tinerii pot să nu aibă acces la o evaluare corectă a trecutului, ceea ce poate crea un teren fertil pentru ideologii populiste.

Directorul INSCOP își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile asociate cu populismul și autoritarismul, care pot într-o oarecare măsură să resusciteze simpatiile pentru regimul comunist. Aceasta este o problemă cu care se confruntă nu doar România, ci și multe alte state europene, unde extremismul politic câștigă teren. O societate bine informată și rezilientă este esențială pentru a combate aceste tendințe și pentru a asigura o dezvoltare democratică sănătoasă.

Importanța educației istorice nu poate fi subestimată. Este crucial ca instituțiile educaționale să investească în programe care să includă studiul aprofundat al comunismului, punând accent pe impactul devastator pe care acesta l-a avut asupra societății. Fără o astfel de educație, riscă să persiste o imagine romanticizată și eronată asupra acestui capitol întunecat al istoriei, care ar putea conduce la alegerea unor lideri cu viziuni autoritare.

În concluzie, remarcile lui Remus Ștefureac evidențiază o problemă serioasă în cadrul societății românești, unde nostalgia pentru comunism trebuie combătută printr-o educație istorică solidă, care să promoveze valorile democratice și să protejeze societatea de influențele periculoase ale extremismului.