PNL a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan nu va genera disponibilizări masive, așa cum s-a vehiculat în mediul public. Conform liberalilor, reducerea reală va însemna aproximativ 10% din posturile ocupate în primării și consilii județene, adică aproximativ 13.000 de persoane, și nu 25% sau 45%, cum s-a speculat. Partidul subliniază că viitorul coaliției depinde de capacitatea sa de a implementa reforme care să relanseze economia.
Starea actuală a administrației locale
Potrivit informațiilor furnizate de PNL, plafonul maxim de posturi pentru autoritățile locale este raportat la populația estimată de Institutul Național de Statistică și se ridică la aproximativ 180.000 de funcții. Totuși, organigramele aprobate totalizează aproximativ 158.500 de posturi, cu 23% mai puțin decât plafonul maxim.
Din acest total, doar 127.500 sunt efectiv ocupate, ceea ce indică un grad de încadrare de 68%.
„O reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar aduce efecte reale, deoarece s-ar referi la posturi care fie nu există în organigrame, fie nu sunt ocupate”, au declarat liberalii.
Care ar fi efectul măsurilor
Conform aprecierilor, pentru ca reducerile să se resimtă în structurile existente, plafonul ar trebui ajustat cu 40%.
„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de circa 10% din posturile ocupate, adică aproximativ 13.100 de angajați”, se arată în comunicatul PNL.
Partidul consideră că această abordare este echilibrată și va permite redirecționarea unor sume importante către investiții publice.
Cine ar putea fi afectat
PNL estimează că jumătate dintre primării nu vor fi afectate, având deja organigrame reduse. În alte cazuri, restructurările ar putea varia între 1–2% și până la 20% din personal, în funcție de nivelul de încărcare al fiecărei administrații.
Liberalii adaugă că această reformă va introduce un sistem de comparație între autorități, obligând administrațiile locale să își adapteze structura la dimensiunea și necesitățile comunităților similare.
„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este numai de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate să implementeze astfel de reforme structurale simple, cum poate să vizeze altele cu un impact mai mare?”, afirmă reprezentanții PNL.
Tensiuni în coaliție
Reforma administrației locale face parte din „pachetul 2” de măsuri prin care Guvernul Bolojan își propune reducerea deficitului bugetar. Din cele șase proiecte de lege anunțate, cinci urmează să fie asumate în Parlament în această săptămână.
Cu toate acestea, actul normativ referitor la reorganizarea administrației locale a fost amânat după o ședință tensionată a coaliției de duminică. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, dacă legea nu va fi adoptată până pe 15 septembrie, ia în calcul demisia.
În comunicatul trimis, PNL subliniază că stabilitatea coaliției depinde de aplicarea unor reforme concrete și eficiente: „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție capabilă să mențină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altminteri….”
