Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se află în mijlocul unei noi perioade tensionate în politica europeană. Pentru a doua oară în ultimele trei luni, ea devine subiectul a două moțiuni de cenzură depuse simultan de partide de extremă dreaptă și extremă stângă din Parlamentul European. Deși aceste grupuri reprezintă poziții diametral opuse, ele își unesc forțele împotriva liderului executiv al Uniunii, contestându-i politicile în domeniile migrației, comerțului și protecției mediului.
Moțiuni de cenzură din Franța
Conform News.ro, aceste inițiative sunt susținute de două figuri importante ale politicii franceze: Jordan Bardella, liderul Rassemblement National (RN) de extremă dreaptă, și Manon Aubry, reprezentanta partidului de extremă stângă La France Insoumise (LFI).
După depunerea oficială a moțiunilor, Ursula von der Leyen va susține un discurs în fața eurodeputaților pentru a-și apăra mandatul, înainte ca liderii grupurilor politice să-și exprime pozițiile. Votul final este programat pentru joi.
Presiune politică mare, șanse mici de demitere
Deși majoritatea analiștilor consideră că moțiunile vor avea șanse minime de a obține votul majorității calificate de două treimi necesare pentru demiterea președintei Comisiei, acest episod reflectă totuși intensificarea tensiunilor interne în legislativul european.
Comentatorii politici subliniază că aceste atacuri repetitive pot afecta serios autoritatea Comisiei Europene și vor influența voturile viitoare pe dosare esențiale.
Asemenea circumstanțe au mai apărut în luna iulie 2025, când Ursula von der Leyen a supraviețuit unei moțiuni depuse de eurodeputați de extremă dreaptă, printre care și românul Gheorghe Piperea (AUR).
Extrema dreaptă câștigă teren în Parlamentul European
După alegerile europene din 2024, echilibrul politic din legislativul comunitar a suferit modificări semnificative. Grupurile de extremă dreapta au crescut la peste 100 de eurodeputați, comparativ cu aproximativ 70 în mandatul anterior, având astfel capacitatea de a depune moțiuni de cenzură fără sprijin extern. Pragul minim pentru o astfel de initiativă este de 72 de semnături.
Între timp, extrema stângă a reușit să obțină sprijinul unui membru din grupul Socialiștilor și Democraților și al unor eurodeputați din grupul Verzilor, amplificând astfel presiunea politică asupra Comisiei.
Critici comune din colțuri opuse
Deși motivele celor două moțiuni sunt diferite, ele reflectă o nemulțumire comună față de direcția actuală a politicii comerciale și externe a Uniunii Europene.
Jordan Bardella reproșează Comisiei pentru politicile „ecologice greșite” și pentru gestionarea deficitară a crizei migrației ilegale.
Pe de altă parte, Manon Aubry critică reacția insuficientă a UE față de criza umanitară din Gaza, acuzând-o de „complicitatea tăcută” în luarea unor decizii internaționale controversate.
Amandouă părțile contestă modul în care von der Leyen a gestionat negocierile pentru acordurile comerciale cu SUA și blocul sud-american Mercosur, considerându-le dezechilibrate și dăunătoare pentru producătorii europeni.
Acorduri controversate în discuție
Atât dreapta, cât și stânga o acuză pe şefa Comisiei Europene de acceptarea unui acord tarifar desfavorabil cu Statele Unite, care ar putea afecta competitivitatea economiei europene.
Mai mult, tratatul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur este perceput ca o amenințare pentru agricultorii europeni și mediu, subiect ce va fi intens discutat în următoarele luni.
Un mandat în care stabilitatea și vulnerabilitatea se împletesc
Deși Ursula von der Leyen continuă să beneficieze de sprijinul majorității centrist-liberale, avalanșa de critici din partea extremelor politice indică faptul că mandatul său devine din ce în ce mai contestat. Chiar dacă moțiunile nu vor conduce la demitere, ele trimit un mesaj semnificativ cu privire la fragilizarea coeziunii politice europene.
O săptămână crucială pentru Bruxelles
Perioada 6–12 octombrie 2025 se preconizează a fi decisivă pentru președinta Comisiei Europene. Rezultatul votului de joi va revela dacă majoritatea pro-europeană rămâne solidă sau dacă forțele populiste câștigă teren.
Indiferent de deznodământ, evenimentul subliniază faptul că Parlamentul European traversează o perioadă de polarizare accentuată, iar deciziile referitoare la viitorul Uniunii Europene vor deveni din ce în ce mai dificile în lumina actualei fragmentări politice.
