În cadrul unei recente vizite la orașul Ruse, vicepremierul bulgar, Grozdan Karadjov, a adus acuzații serioase la adresa autorităților române, sugerând că acestea obstrucționează construirea de noi poduri și legături de feribot între cele două țări. Conform afirmațiilor lui Karadjov, România condiționează avansarea acestor proiecte esențiale de dragarea Dunării, un demers pe care Bulgaria se angajează să-l realizeze, dar care întâmpină obstacole.
Vicepremierul bulgar a subliniat că, în ciuda eforturilor făcute de Bulgaria și sprijinului din partea Comisiei Europene, România rămâne reticentă în ceea ce privește extinderea conectivității între cele două state, limitându-se aproape exclusiv la punctul de legătură Ruse-Giurgiu. Această situație complică considerabil colaborarea bilaterală în domeniul transporturilor, contribuind la o congestie semnificativă a traficului și la limitarea opțiunilor de transport disponibile pentru cetățeni și afaceri.
Karadjov a adăugat că demersurile pentru construirea unui al treilea pod în apropierea orașului Ruse se confruntă cu întârzieri în procesul de aprobat, făcând astfel mai dificilă fluidizarea traficului între cele două țări. De asemenea, el a subliniat potențialul de transport al unei linii de feribot, care ar putea prelua o parte considerabilă din trafic. Din păcate, cooperarea insuficientă între cele două națiuni a dus la pierderi economice, în timp ce timpul de așteptare în vamă crește, afectând comerțul și mobilitatea cetățenilor.
Un moment de turnură poate să apară în aprilie 2025, când Bulgaria a decis să facă progrese în ceea ce privește dragarea Dunării, răspunzând unei cereri de lungă durată din partea României. Guvernul bulgar a aprobat un acord ce va permite inițierea unor proceduri comune de achiziții publice în cadrul proiectului FAST Dunărea 2, proiect ce are drept scop îmbunătățirea condițiilor de navigație pe fluviu. Acest proiect ambițios, evaluat la 230 de milioane de euro, prevede nu doar dragarea, ci și monitorizarea mediului și construcția de infrastructură în zonă.
Cu toate acestea, întârzierile în inițierea proiectelor de dragare din partea Bulgariei afectează totodată utilizarea axei de transport fluvial a Uniunii Europene, care mai are un drum lung de parcurs pentru a deveni funcțională și eficientă. În contextul acestei probleme, trebuie menționat că România a început deja dragarea pe sectorul bulgar, act realizat cu acordul autorităților bulgare, având ca scop principal prevenirea blocajelor de trafic.
Este evident că o colaborare mai strânsă și o comunicare mai transparentă între Bulgaria și România ar putea duce la rezultate mai favorabile pentru ambele părți, facilitând astfel nu doar fluxul de trafic, ci și dezvoltarea economică regională. Numai printr-o abordare cooperantă se pot depăși aceste obstacole și se poate asigura o conectivitate robustă între cele două țări, ceea ce ar aduce beneficii pe termen lung atât pentru cetățeni cât și pentru economiile naționale.
