Guvernul României a luat o decizie semnificativă, anunțând o restricție pentru anul 2026 privind numărul de muncitori străini care pot fi angajați în țară. Concret, a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Această inițiativă a fost discutată în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, având la bază prognozele despre evoluția pieței muncii și eventualele restructurări în sectorul bugetar.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a accentuat importanța existenței locurilor de muncă pentru cetățenii români, având în vedere posibilele disponibilizări ce ar putea avea loc în viitor. Această măsură reflectă grija autorităților de a prioritiza angajarea românilor într-un context economic incert.
Pe de altă parte, mediul de afaceri a propus o creștere a contingentului de muncitori străini la 150.000. Această cerere a fost, însă, respinsă. Blocul Național Sindical a criticat solicitările patronatelor pentru lărgirea acestui contingent, evidențiind contradicția dintre dorința de a angaja mai mulți străini și apelurile pentru înghețarea salariului minim. Acest contrast a stârnit reacții intense în rândul sindicatelor, care consideră că protejarea locurilor de muncă pentru români ar trebui să fie prioritatea principală în această perioadă.
Premierul Ilie Bolojan a adăugat că salariul minim brut va rămâne probabil la același nivel și în următorul an, ceea ce sugerează că autoritățile analizează cu atenție impactul economic al acestor măsuri. Consultările pe acest subiect sunt programate să continue până la sfârșitul lunii noiembrie, ceea ce subliniază angajamentul Guvernului de a găsi o soluție echilibrată între nevoile economiei și protejarea forței de muncă locale.
Decizia de a limita numărul muncitorilor străini nu este doar o reacție la cererea mediului de afaceri, ci și o mișcare strategică în fața provocărilor de pe piața muncii românești. România se confruntă cu o serie de provocări economice, iar restricționarea accesului muncitorilor din afară coboară în rang prioritățile guvernului, axându-se pe crearea și menținerea locurilor de muncă pentru cetățenii săi.
Această decizie va avea un impact semnificativ asupra angajatorilor, în special în sectoarele care depind de muncitori străini, precum construcțiile, agricultura și serviciile. Deși poate fi înțeleasă ca o încercare de protejare a muncii interne, ea poate duce, în același timp, la dificultăți suplimentare pentru angajatori, care se confruntă cu o lipsă de forță de muncă disponibilă pe termen lung.
În concluzie, măsura adoptată de Guvernul României reflectă o complexitate a relațiilor de muncă și necesităților economice actuale, unde protejarea locurilor de muncă pentru români se află pe agenda de prioritate, în ciuda cerințelor venite din sectorul privat. Dialogul social va continua să joace un rol crucial în gestionarea acestor provocări.
