Într-o epocă în care toți par să se grăbească, iar gesturile simple devin tot mai rare, o întâmplare dintr-un mic magazin de cartier reînvie ideea că miracolele sunt mai mult decât simple povestiri. Acestea pot fi chiar momente reale din viața oamenilor.
Protagonistul acestei povești a realizat că experiența sa i-a întărit convingerea că miracolele există, și că 2026 ar putea fi anul în care astfel de semne devin mai frecvente.
Povestea bancnotei de 50 lei de la „sibieni”
„Încep să cred că 2026 va fi anul ‘Miracolelor’, nu doar pentru mine, sper.”
Autorul povestirii face referire la două expresii cu o mare încărcătură emoțională: „A crede” și „A spera”.
Primul miracol avusese deja loc.
„Mă plimbam cu Aaron printr-un cartier pustiu, în semiîntuneric, la ora 7:15 dimineața.”
În timpul mersului, i-a ridicat privirea spre o lampă de iluminat public.
„Am ridicat privirea către stâlp, observând lampa aprinsă. Când m-am uitat, aceasta s-a stins. Rareori îmi ridic privirea. Am fost timid în copilărie. Lampa s-a stins, iar toate celelalte lămpi pe o distanță de 1 km au urmat același destin.”
Concluzia sa vine cu un strop de uimire și autoironie:
„Miracol. Am stins lămpile cu privirea.”
„Anul 2026 va fi anul miracolelor”
Dar al doilea miracol a fost și mai surprinzător, venind dintr-un loc obișnuit:
„Astăzi, la 8:30, m-am dus în piața cartierului. Am intrat la sibieni, în magazin. Brânză, smântână, cozonac, pâine, leber, caltaboș, șoric, etc. Era ger.”
Magazinele erau goale, iar la tejghea stătea o tânără vânzătoare.
„O vânzătoare care cred că nu era născută la prima mea vizită (în 2008) mi-a răspuns la salut.”
Apoi, miracolul s-a pecetluit.
„De această dată am coborât privirea și am observat o bancnotă de 50 lei lăsată pe gresie.”
Am ridicat-o, am arătat-o vânzătoarei și am întrebat firesc:
„Vă aparține?”
Răspunsul ei a venit imediat, zâmbind:
„Nu. E norocul dumneavoastră.”
„O pun încet în portofel, în locul rezervat norocului”, continuă autorul povestea.
După cumpărături, vânzătoarea i-a întins bonul.
„Fata îmi întinde, după cumpărături, nota de plată. 136,18 lei.”
Acesta îi oferă 150 de lei și spune:
„Împărțim norocul.”
Reacția vânzătoarei a transformat momentul într-o amintire de neuitat.
„Ea, cu un zâmbet strălucitor, ochii mari și plini de mirare, îmi spune: Ce miracol!”
Povestea se încheie cu o urare care ar putea deveni motto-ul acestui început de an:
„Un An Nou plin de Miracole!”
