Michael Guillén, un fost fizician de la Harvard, a provocat o discuție intensă prin afirmația sa că Dumnezeu ar putea avea o amplasare fizică în univers, estimată la aproximativ 439 de miliarde de trilioane de kilometri de Terra. Această idee este, însă, pur speculativă și nu face parte din consensul științific. Guillén îmbină perspective biblice cu ideea cosmologică de „orizont cosmic”, care se referă la limita observabilității universului nostru.
Potrivit lui Guillén, dincolo de această limită, ar exista o realitate în care timpul ar înceta să existe și unde spațiul ar putea fi populat de entități asemănătoare luminii. Această teorie sugerează o legătură între fizica universului și conceptele religioase despre divinitate. Cu toate acestea, majoritatea experților din comunitatea științifică nu acceptă această interpretare.
Criticii punctează că orizontul cosmic este o limită observațională, nu un loc unde legile fizicii nu mai funcționează. Timpul nu se oprește la acest orizont, iar percepția noastră asupra evenimentelor extrem de îndepărtate este influențată de fenomenul expansiunii universului. Aceasta înseamnă că ceea ce vedem la distanțe extreme este un rezultat al luminii care a călătorit miliarde de ani pentru a ajunge la noi, iar interpretările lui Guillén sunt considerate de mulți o abordare inexactă a conceptelor științifice.
Guillén a reușit, totuși, să atragă atenția asupra unui aspect provocator: intersecția dintre știință și religie. De-a lungul timpului, această intersecție a generat dezbateri aprinse, în special în ceea ce privește natura lui Dumnezeu și locul său în univers. Unii susțin că descoperirile științifice ar putea să ofere o mai bună înțelegere a divinității, în timp ce alții consideră că religia și știința trebuie să rămână în sfere separate.
În concluzie, deși afirmațiile lui Guillén pot fi captivante și provocatoare din punct de vedere teologic, ele sunt, în mare parte, respinse de specialiști din domeniul științei. Combinația dintre cosmologie și religie continuă să genereze discuții interesante, dar este esențial să separăm faptele științifice de speculațiile teologice. Comunitatea științifică subliniază importanța rămânerii ancorată în observație și în legile fizicii, ceea ce înseamnă că afirmațiile care nu se bazează pe dovezi solide sunt privite cu scepticism. Astfel, în timp ce ideile lui Guillén pot stârni curiozitate și reflecție, ele nu reprezintă un consens științific și ar trebui interpretate cu precauție.
