Noua Zeelandă a decis să nu participe la „Consiliul pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, alăturându-se astfel unei liste în creștere de țări care au refuzat invitația. Ministrul de externe, Winston Peters, a subliniat că nu consideră că Noua Zeelandă ar avea capacitatea de a aduce contribuții semnificative activităților acestui Consiliu. Această poziție devine cu atât mai relevantă în contextul complex al situației din Gaza, unde alte națiuni din regiune au fost deja angajate în eforturi diplomatice.
Peters a reamintit, de asemenea, angajamentul ferm al țării față de Organizația Națiunilor Unite, punând accent pe importanța ca orice inițiativă de mediere să se alinieze cu standardele și regulamentele stabilite de ONU. O parte din preocupările exprimate de oficiali și analiști se referă la faptul că activitățile Consiliului pentru Pace ar putea intra în conflict cu misiunile și rolul necesar al ONU în soluționarea conflictelor internaționale.
„Consiliul pentru Pace” a fost prezentat recent în cadrul Forumului Economic Mondial care a avut loc la Davos, fiind promovat ca o platformă globală cu scopul de a rezolva diferite conflicte în întreaga lume. Totuși, propunerea a atras critici din partea mai multor state și organizații, care tem că o astfel de inițiativă ar putea rivaliza cu funcțiile tradiționale ale ONU și ar putea submina eforturile deja existente pentru menținerea păcii.
Îngrijorarea este că, având o structură care pare a fi un substitut pentru organismele internaționale consacrate, Consiliul pentru Pace ar putea crea confuzie în rândul statelor membre și ar putea duce la o fragmentare a abordărilor diplomatice. Criticii argumentează că, fără o legitimitate clară și fără integrarea în sistemul internațional existent, acest Consiliu nu va putea să îndeplinească eficient misiunea de mediere și de prevenire a conflictelor pe care și-o propune.
Noua Zeelandă, având o lungă tradiție de implicare în activități diplomatice sub egida ONU, prezintă un model de angajament în care abordările multilateraliste și colaborarea internațională sunt esențiale. Peters a subliniat acest lucru prin reafirmarea că obiectivele Consiliului pentru Pace trebuie să fie în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU, care subliniază importanța cooperării internaționale în gestionarea problemelor globale.
Decizia Noua Zeelandă de a nu se alătura acestui Consiliu reflectă nu doar strategia sa diplomatică, ci și o viziune mai largă despre cum poate fi realizată pacea durabilă. Într-un peisaj internațional complex, în care rivalitățile se intensifică și multe state se confruntă cu diverse provocări, alegerea de a colabora în cadrul instituțiilor deja stabilite, precum ONU, pare a fi o abordare prudentă și promițătoare. Această poziție a fost susținută de numeroase state care caută să mențină integritatea și eficiența sistemului diplomatic global existent.
