Ilie Bolojan discută despre momentul în care va fi adoptată moneda euro. Când se vor încheia plățile în lei?
De ce Bulgaria a reușit, iar România nu
Ilie Bolojan a evidențiat faptul că Bulgaria a fost acceptată în zona euro datorită respectării criteriilor fiscale, în special cele aferente deficitului bugetar. Spre deosebire de aceasta, România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ: în 2024, țara noastră a raportat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB.
„Bulgaria îndeplinește cerințele referitoare la deficit. Până când nu vom realiza un deficit sub 3%, trecerea la euro nu va fi pe agenda noastră”, a afirmat premierul.
În același sens, a menționat că obiectivul Guvernului pentru acest an este reducerea deficitului la aproximativ 6,2–6,3%, iar ținta pentru 2030 este atingerea pragului de 3%.
Când ar putea România să adopte euro
În lumina acestor obiective, Ilie Bolojan a sugerat că România nu va putea să adopte moneda euro în următoarele ani. Practic, până la finalul acestui deceniu, tranziția la euro nu este realistă și nici justificată din punct de vedere economic.
Bulgaria, oficial în zona euro
Bulgaria a adoptat moneda euro pe 1 ianuarie 2026, devenind astfel al 21-lea membru al zonei euro, la aproape 20 de ani după aderarea la Uniunea Europeană. Membră UE din 2007, țara a renunțat la leva – moneda națională folosită dinspre sfârșitul secolului al XIX-lea – cu scopul de a-și întări integrarea economică în Europa.
Acest moment a fost sărbătorit prin evenimente festive în Sofia, unde mii de oameni au participat la concertul tradițional de Revelion organizat în fața fostului Palat Regal. Pe clădirea Băncii Naționale a Bulgariei a fost proiectat un cronometru care a numărat ultimele minute până la intrarea oficială în noul an și, implicit, în zona euro.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat într-un discurs transmis la televizor că introducerea euro reprezintă „ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”. Totuși, a criticat absența unui referendum pe acest subiect, susținând că decizia a divizat societatea și a evidențiat ruptura dintre clasa politică și cetățeni.
