Postul Paștelui reprezintă cel mai provocator post al anului, fiind extrem de restrictiv și având foarte puține zile cu „dezlegări” la pește.
În anul 2026, Postul Paștelui a început luni, 23 februarie, și se va încheia pe 11 aprilie – sâmbăta mare. Anul acesta, creștinii ortodocși vor celebra Paștele pe 12 aprilie.
Pe parcursul postului, credincioșii ortodocși respectă restricții alimentare, renunțând la carne și produse de origine animală, ouă și lactate, cu excepția zilelor în care este permis consumul de pește.
De ce este considerat cel mai greu post din an
Postul Paștelui este considerat cel mai exigent post din an din diverse motive. Pe lângă durata sa de peste șase săptămâni, are doar două zile cu dezlegare la pește, impunând un regim alimentar strict, prin care se renunță la carne, lactate, ouă și, în anumite zile, chiar și la ulei și vin.
Conform rânduielilor bisericești, luni, miercuri și vineri sunt zile de post negru, în care credincioșii care au puterea de înfrânare nu mănâncă nimic până seara. Marți și joi este permis consumul de mâncare uscată – fructe, legume, pâine – fără ulei sau vin. Sâmbăta și duminica există dezlegare la ulei și vin, considerate zile de ușurare.
Spre deosebire de alte posturi, care includ mai multe zile de dezlegare la pește, Postul Paștelui are doar două: 25 martie, de Buna Vestire, și de Florii.
Ce semnifică Postul Paștelui
”Perioada Postului Paștelui este dedicată atât curățirii sufletești, cât și disciplinei fizice, prin rugăciune, spovedanie, fapte bune și restricții alimentare, pregătind credincioșii să întâmpine Învierea Domnului cu inima purificată și spiritul întărit.
Înainte de începerea postului, tradiția ortodoxă marchează ultimele zile de consum liber de produse de origine animală, cunoscute sub numele de „Duminica Lăsatului Sec de Carne” și „Duminica Lăsatului Sec de Brânză”, semnalizând tranziția de la alimentația obișnuită la regimul specific perioadei de post. În Sfânta Scriptură, intervalul de 40 de zile este consacrat pregătirii și purificării spirituale, menite să aducă credincioșii mai aproape de Dumnezeu.
Această durată simbolică apare în momente cheie ale istoriei biblice: Moise a postit 40 de zile pe Muntele Sinai înainte de a primi Tablele Legii, Ilie a petrecut 40 de zile în post până la Muntele Horeb, iar Mântuitorul a stat 40 de zile în deșert înainte de a începe propovăduirea Evangheliei, pregătindu-se astfel să transmită oamenilor învățătura Sa despre Dumnezeu și mântuire”, a explicat preotul Dan Damaschin.
