Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a oferit un interviu agenției ruse de știri TASS, în care a discutat despre perspectivele unirii României cu Republica Moldova. Lipaev a subliniat că această idee nu este susținută de populația moldoveană, care, în mare parte, își amintește de ocupațiile românești din secolul XX. El a criticat elita politică de la Chișinău, acuzând-o de un proces de „românizare” a societății moldovenești. Potrivit lui Lipaev, majoritatea românilor percep unirea ca o narațiune naționalistă, însă sunt conștienți de discrepanțele dintre dorințele exprimate și realitățile sociale și economice.
Ambasadorul a declarat că, în pofida aspirațiilor exprimente de la București, există o înțelegere că unirea nu se poate realiza în absența unui consens clar din partea moldovenilor. „Narațiunea oficială este că moldovenii trebuie să se pronunțe în favoarea unirii înainte ca orice acțiune să aibă loc,” a spus el. Lipaev a adus în discuție situația economică precară a Moldovei, menționând că această țară este una dintre cele mai sărace din Europa, iar politicile guvernului Maia Sandu au contribuit semnificativ la aceasta. El a evidențiat temerile că România nu ar putea suporta financiar efectele unirii, alteori discutate în termeni ideologici și naționalistici.
În plus față de observațiile legate de unire, Lipaev a criticat și influența Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova, sugerând că aceasta contribuie la diviziunile existente în societate. El a adăugat că România ar putea fi utilizată de NATO ca punct de pornire pentru un conflict cu Rusia, subliniind că asistența militară acordată Ucrainei stârnește o oboseală cât și o tensiune crescândă în rândul populației românești.
Ambasadorul a reiterat impactul sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană asupra economiei românești, afirmând că România resimte efectele negative ale scăderii comerțului cu Rusia. Această situație economică poate influența percepțiile românilor cu privire la termenii unificării cu Moldova și poate genera un climat de instabilitate.
La finalul discuției, Lipaev a acuzat autoritățile române de dificultăți în întreținerea relațiilor diplomatice, menționând influențele externe ca fiind factori complicatori. El a subliniat că declarațiile și acțiunile guvernelor din ambele țări ar trebui să reflecte o înțelegere mai profundă a contextului istoric și social, în condițiile în care relațiile bilaterale sunt puternic influențate de percepțiile naționaliste și de realitatea economică.
În concluzie, observațiile lui Lipaev dezvoltă o viziune complexă asupra relației dintre România și Moldova, punând accent pe sensibilitățile istorice, economice și politice ce afectează viitorul acestor state.
