Peste 140 de cadre didactice de la Universitatea din București s-au unit pentru a iniția o grevă japoneză ca reacție la decizia conducerii de a desființa 11 programe de licență și master, pe care le consideră «nesustenabile». Această mișcare a profesorilor evidențiază nemulțumirea față de măsurile pe care le ia administrația universității, susținând că reducerea acestor programe va limita accesul la educație și va diminua oportunitățile pentru studenții interesați de domenii mai puțin populare, cum ar fi etica, teologia și cultura romă.
Conducerea universității a justificat decizia de a elimina aceste programe referindu-se la indicatori precum gradul scăzut de ocupare și rata ridicată de abandon. Uniunea a stabilit un prag de 66% pentru ca programele să fie considerate viabile. Profesorii, pe de altă parte, contestă această abordare, afirmând că responsabilitatea atragerii și menținerii studenților revine universității, nu programelor în sine. Aceștia subliniază că domeniile marginalizate au nevoie de sprijin și promovare adecvată, nu de desființare.
În acest context, cadrele didactice au amenințat cu acțiuni legale împotriva conducerii universității, acuzând-o de încălcarea dreptului la educație și liberalizarea accesului la informație și cunoștințe. Această acțiune vine pe fondul unei preocupări mai large cu privire la viitorul educației superioare din România, un sistem care își va pierde, astfel, varietatea și diversitatea, esențiale pentru formarea unei societăți educate și informatizate.
Profesorii consideră că aceste programe contribuie nu doar la formarea profesională a studenților, ci și la diversitatea culturală și intelectuală a societății. Ei subliniază, de asemenea, că domeniile precum etica sau teologia oferă perspectives importante și contribuie la dezvoltarea gândirii critice, necesară în lumea contemporană. Reducerea oportunităților în aceste domenii ar putea duce la o societate mai puțin tolerantă și mai puțin informată.
Această mișcare a cadrelor didactice a suscitat și un suport din partea studenților, care se tem că desființarea acestor programe va face ca anumite domenii, esențiale pentru cultură și gândire, să dispară complet din peisajul educațional românesc. Organizarea unei greve japoneze, care implică respectarea programului de lucru dar manifestarea în mod pasiv a nemulțumirii, subliniază gradul ridicat de dezacord și determinare al cadrelor didactice.
Confruntarea între administrația universității și cadrele didactice reflectă o problemă mai largă în învățământul superior din România: cum și de ce sunt selectate programele educaționale. Este esențial ca universitățile să treacă dincolo de analizele statistice și să ia în considerare impactul social și cultural al programelor oferite. Abordarea responsabilității educaționale și promovarea științelor umaniste ar trebui să fie priorități ale autorităților academice, pentru un viitor educațional mai echitabil și mai diversificat.
