Economiștii de la ING, la fel ca majoritatea analiștilor din sectorul bancar, au ajustat estimările privind economia României ca rezultat al conflictului din Orientul Apropiat. Aceste modificări indică o deteriorare a perspectivelor economice, iar în cel mai pesimist scenariu se anticipează o scădere rapidă și semnificativă a leului, precum și o contracție a PIB-ului care ne-ar plasa la limita recesiunii.
Raportul elaborat de ING Bank prezintă trei scenarii posibile: unul de bază, unul optimist, în care conflictul se termină rapid, și un altul mai pesimist, care prevestește o escaladare a violențelor în Orientul Apropiat. Acest din urmă scenariu ar putea duce la situații complicate în Strâmtoarea Hormuz, punând în pericol stabilitatea regională. Scenariul de bază sugerează că nu vor exista daune structurale semnificative la infrastructurile petroliere sau de gaze, însă se preconizează întârzieri în transporturile de energie și alte bunuri. Deși momentan nu există o reducere structurală a ofertei, o întârziere prelungită ar putea genera astfel de efecte negative.
Conform analizei ING, impactul este, în principal, de natură ofertei, ceea ce contribuie la creșterea inflației și complică misiunea băncilor centrale. Prognoza actualizată arată o revizuire ascendentă a estimărilor inflației, în comparație cu o revizuire descendentă a creșterii economice, iar variațiile dintre regiuni sunt notabile.
În acest cadru, estimările indică o inflație de 9,7% pentru primul trimestru din 2026, crescând la 10,4% în trimestrul al doilea, iar apoi decelerând la 6% și 5,4% în următoarele trimestre. Astfel, media anuală a inflației ar urca de la 7,2% la 7,9%. Pentru anul 2027, estimările proiectează o inflație medie de 4%.
Pe de altă parte, creșterea economică a României a fost revizuită în sens negativ, preconizându-se o contracție de 0,7% în primul trimestru și de 0,8% în al doilea, cu o revenire modestă de 0,3% în trimestrul al treilea și un avans de 2,8% în cel de-al patrulea. Dacă se confirmă contracția din primul trimestru, România va intra oficial în recesiune economică, urmând perioadei de recesiune tehnică din a doua jumătate a anului trecut.
În 2026, creșterea economică ar putea fi limitată la doar 0,6%, în timp ce pentru 2027 se estimează o rată de 2,8%. Evoluția perechii euro/leu a fost stabilă până la începutul lunii martie, dar volumul crescut de tranzacționare sugerează o posibilă presiune pentru deprecierea leului.
Inflația se preconizează că va depăși 10% în perioada martie-aprilie, în bună parte din cauza creșterii prețurilor petrolului, limitând astfel opțiunile Băncii Naționale a României. De asemenea, dacă sentimentul de aversiune față de risc va continua, gestionarea cursului de schimb va deveni din ce în ce mai provocatoare. O depreciere a leului ar putea intensifica presiunile inflaționiste, complicând politica monetară.
Pe piețele financiare, volatilități crescute sugerează o reducere rapidă a excesului de lichiditate în RON. Randamentele obligațiunilor de stat au experimentat inițial o reacție puternică, dar s-au stabilizat ulterior. Scenariul de bază preconizează o primă reducere a ratei dobânzii în august și o ajustare cumulată de 75 de puncte de bază în 2026.
