Studiul realizat de Inscop Research aduce în atenție complexitatea percepțiilor publice privind imigranții, investițiile străine, produsele din afaceri externe și impactul cultural acestora. Rezultatele sugerează o atitudine mixtă, caracterizată de recunoașterea avantajelor pe care le aduc străinii, în contrast cu o neîncredere profundă și o dorință acută de a proteja resursele interne ale țării. Această ambivalență reflectă nu doar o stare de fapt socioculturală, ci și influența variabililor socio-economici care conturează modul în care oamenii percep străinătatea.
O parte esențială a studiului se concentrează pe modul în care anumite grupe demografice văd imigranții. De exemplu, persoanele cu un nivel mai înalt de educație tind să fie mai deschise și să recunoască contribuțiile pozitive ale imigranților în economie și societate. Acestea percep diversitatea culturală ca pe un factor de îmbogățire a vieții comunității, considerând că imigranții contribuie la inovare și dinamism. Pe de altă parte, cei cu un nivel de educație inferior pot manifesta o reticență mai mare, ezitând să accepte ideea că străinii ar putea aduce beneficii notabile, temându-se mai degrabă de competiția pe piața muncii sau de schimbările culturale pe care aceștia le-ar putea genera.
În funcție de mediul de rezidență, percepțiile sunt, de asemenea, variate. Cei care trăiesc în orașe mari sunt mai predispuși să adopte o atitudine pozitivă față de imigranți și investițiile străine, datorită expunerii lor mai mari la diversitate și oportunități. În contrast, locuitorii din zonele rurale, unde interacțiunile cu străini și influențele externe sunt mai rare, pot avea o viziune mai restrânsă și mai sceptică, temându-se că schimbările aduse de străini ar putea amenința stilul de viață tradițional.
De asemenea, ocupația joacă un rol crucial în formarea acestor percepții. Persoanele angajate în domenii creative sau în industrii în expansiune pot fi mai deschise către produse străine și către idei noi, percepând cooperarea internațională ca o oportunitate de dezvoltare. În schimb, cei din sectoare afectate de concurența internațională pot resimți o amenințare și pot deveni mai defensivi, căutând să protejeze locurile de muncă și industriile locale.
De-a lungul studiului, o constatare importantă este legată de generații. Tinerii, care au crescut într-o lume tot mai globalizată și conectată, manifestă o atitudine mai pozitivă față de diversitatea culturală și față de produsele străine. Aceasta se reflectă în alegerea lor de a consuma produse internaționale și în acceptarea ideilor externe în viața cotidiană. Pe de altă parte, persoanele din generațiile mai în vârstnice, care au fost martori ai transformărilor socio-economice, pot păstra o viziune mai conservatoare.
În concluzie, studiul Inscop Research ilustrează o paletă variată de percepții, evidențiind atât punctele forte, cât și temerile legate de imigranți, investițiile și influențele externe. Această complexitate subliniază nevoia de a înțelege mai profund factorii care modelează opiniile publicului, pentru a promova o integrare benefică și o dezvoltare echilibrată în societate.
