Pe data de 26 martie, Armata SUA a sărbătorit un moment semnificativ la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde a avut loc o ceremonie oficială de transfer de autoritate între două brigăzi americane, parte a rotației forțelor în Europa.
Divizia 101 Aeropurtată – Task Force Strike a predat conducerea Brigăzii 3 din Divizia 10 Munte – Task Force Patriot, evenimentul având loc în prezența reprezentanților Diviziei 1 Blindate a Armatei SUA.
Consolidarea prezenței americane în România
Divizia 101 Aeropurtată, recunoscută pentru operațiunile de asalt aerian, a revenit în România pentru a doua oară, la aproape opt decenii după debarcarea din Normandia. Decizia de a desfășura această unitate de elită pe Flancul Estic al NATO a fost luată de comandanții americani la începutul anului. Cu această ocazie, Duke Reim, comandantul Diviziei 101 Aeropurtate, a subliniat specificitățile capacității operaționale a trupelor sale:
„Ne-am unit forțele, combinând vehiculele terestre cu intervenții aeriene prin aterizări verticale cu elicopterele, în funcție de natura țintelor.”
Prezența americană la Mihail Kogălniceanu s-a dezvoltat constant, iar soldații din Task Force Strike au început să sosească în zonă încă din începutul lunii martie, conform declarațiilor reprezentanților Garnizoanei Armatei SUA. Aceștia au menționat că rotația trupelor este în conformitate cu politica de întărire a prezenței americane în Sud-Estul Europei, în sprijinul partenerilor NATO:
„Soldații alocati la Task Force Strike contribuie la misiunea U.S. Army V Corps de consolidare a flancului estic al NATO, asigurându-i pe aliați și parteneri europeni, și descurajând agresiunile externe.”
Josh Glonek, comandantul Diviziei 10 Munte, a evidențiat misiunea noii unități dislocate:
„Am fost desemnați să formăm parteneriate și să îmbunătățim nivelul de pregătire alături de aliații noștri din NATO.”
Concomitent cu desfășurarea trupelor, autoritățile americane investesc semnificativ în dezvoltarea infrastructurii de la Mihail Kogălniceanu. În prezent, se derulează un proiect propus de Congresul SUA, inițiat acum șapte ani, destinat construirii unei platforme speciale pentru manipularea muniției și explozibililor, cu o valoare estimată la 40 de milioane de dolari.
La Mihail Kogălniceanu, se conturează de asemenea un oraș militar extins, menit să găzduiască permanent peste 10.000 de soldați NATO și familiile acestora. Proiectul preconizează construcția mai multor hangare, precum și a unei noi piste pentru avioane militare, gândite să funcționeze independent față de pista existentă.
Căpitanul Aurel Bocai, managerul de proiect, a explicat:
„Noua pistă va fi interconectată cu cea actuală, astfel încât, la finalizarea lucrărilor, ambele pot fi operate independent. Vor putea despece atât aeronave de transport, cât și avioane de tip fighter. Finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru 2027.”
Referitor la extinderea bazei, comandantul Nicolae Crețu a oferit informații despre dimensiunea și progresul dezvoltărilor:
„Suprafața pe care baza se extinde este de aproximativ 2.800 de hectare, iar perimetrul acestuia se întinde pe aproximativ 30 km. Ne-am concentrat inițial asupra infrastructurii aeroportuare; elementele de cazare, alimentație și procesare a personalului se află în etapele ulterioare ale proiectului.”
Investițiile în acest oraș militar se ridică la aproape 2,5 miliarde de euro, fonduri destinate modernizării facilităților și pregătirii bazei pentru o prezență derutantă NATO pe termen lung.
Pe lângă Baza Mihail Kogălniceanu, trupele americane sunt dislocate și în alte locații strategice din România. Potrivit ziare.com, acestea includ:
Câmpia Turzii, județul Cluj – o bază destinată aviației și operațiunilor aeriene;
Deveselu, județul Olt – locul unde se află sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore;
Fetești, județul Ialomița – utilizată pentru antrenamente comune cu NATO.
În contextul presiunilor din partea curentului conservator din SUA, care militează pentru o implicare mai redusă în apărarea Europei de Est, administrația americană continuă să investească masiv în infrastructura militară din România, consolidând astfel angajamentul față de securitatea flancului estic al NATO.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am colaborat cu numeroase publicații renumite din România.
