Recent, o plângere extinsă, cu o lungime de 120 de pagini, a fost înaintată la Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva organizațiilor FIFA și UEFA. Plângerea formulatează acuzații grave de complicitate la crime de război și crime împotriva umanității în teritoriile palestiniene ocupate. Această acțiune este susținută de organizații precum ‘Irish Sport for Palestine’ și ‘Euro-Med Human Rights Monitor’, dar și de fotbaliști și cluburi palestiniene care consideră că activitățile celor două corporații fotbalistice contribuie la perpetuarea unei situații de injustiție.
Acuzațiile formulate în plângere subliniază că FIFA și UEFA permit cluburilor israeliene să își desfășoare activitatea pe terenuri confiscate, terenuri care, potrivit susținătorilor plângerii, au fost obținute prin furt de la proprietarii palestinieni. Aceasta susține că, prin furnizarea de sprijin financiar și infrastructural acestor cluburi israeliene, cele două organizații internaționale nu doar că facilitează competițiile organizate, dar contribuie direct la violarea drepturilor omului și la consolidarea statutului ilegal al acestor terenuri.
Plângerea detaliază implicațiile grave ale acestei situații. Se argumentează că sprijinul acordat cluburilor israeliene nu este doar o chestiune de fotbal; este o chestiune de justiție și de respect pentru drepturile fundamentale ale palestinienilor. Investițiile și resursele alocate acestor cluburi se traduc într-o ignorare a suferinței și a problemelor cu care se confruntă comunitatea palestiniană. Susținătorii plângerii susțin că, prin această atitudine, FIFA și UEFA contribuie la o narațiune care leagă sportul de opresiune, ceea ce este inacceptabil.
Deși FIFA și UEFA nu au oferit un răspuns oficial la acuzațiile aduse, este important de menționat că CPI ar putea decide să cheme persoanele responsabile în fața instanței. Aceasta nu înseamnă că organizațiile vor fi judecate direct, ci că indivizii implicați în deciziile de conducere ar putea fi trași la răspundere. Aceasta deschide o nouă etapă în ceea ce privește responsabilitatea personală și organizarea acestor corporații internaționale de fotbal.
Astfel, plângerea adusă la CPI reprezintă nu doar o reacție la faptele menționate, ci și o solicitare de schimbare a modului în care sportul profesionist se îmbină cu politica și drepturile omului. Această situație subliniază necesitatea unei medieri mai atente a responsabilităților pe care le au organizațiile sportive internaționale față de comunitățile afectate de conflicte și ocupații.
În concluzie, procesul inițiat împotriva FIFA și UEFA pune în lumină interconexiunea dintre sport, drepturi fundamentale și justiție socială. De acest lucru depinde nu doar imaginea acestor organizații, ci și impactul pe care îl au asupra realităților din teren și asupra vieților atâtor oameni afectați de conflicte.
