Adrian Codîrlaşu, președintele CFA România, atrage atenția asupra impactului potențial pe care l-ar avea introducerea unei taxe pe tranzacții bancare asupra comportamentului consumatorilor. Potrivit acestuia, o astfel de măsură ar putea determina mulți consumatori să se reînnoade la plățile în numerar, probabil dintr-o dorință de a evita aceste taxe. Această schimbare de preferințe nu ar afecta doar obiceiurile individuale de plată, ci ar avea consecințe semnificative asupra lichidității pieței.
Codîrlaşu subliniază că o diminuare a utilizării tranzacțiilor bancare ar putea duce la o restrângere a circulației monetare, ceea ce ar avea, la rândul său, o influență negativă asupra ratei dobânzilor. O lichiditate scăzută în piață ar putea provoca o creștere a dobânzilor, afectând în mod direct creditarea și, implicit, economia de ansamblu. În acest context, ideea de a introduce o taxă pe tranzacții bancare pare să fie, în opinia lui Codîrlaşu, o măsură ce nu ar aduce beneficii reale, ci mai degrabă ar avea efecte adversative.
Pe lângă critica față de taxa pe tranzacții, președintele CFA România își exprimă îngrijorarea și cu privire la propunerea de impozitare suplimentară pentru veniturile mari, cunoscută și sub denumirea de taxă de solidaritate. Această propunere ar putea genera o povară fiscală și mai mare asupra salariaților, care deja se confruntă cu un sistem de impozitare considerat de mulți ca fiind uneori prea elevat. Codîrlaşu consideră că majorarea impozitelor nu este o soluție sustenabilă pentru problemele economice actuale.
Critica sa are la bază ideea că o astfel de taxă nu va rezolva inechitățile sociale sau problemele de ordin economic. În loc de a aduce aporturi semnificative la bugetul de stat, aceste măsuri ar putea să descurajeze investițiile și să afecteze într-un mod negativ dezvoltarea conștientizată a resurselor economice ale țării. De asemenea, Codîrlaşu subliniază că angajații care contribuie deja semnificativ la buget prin impozitele pe venit ar putea fi afectați în mod disproporționat de o asemenea taxă.
Astfel, președintele CFA România îndeamnă la o analiză mai profundă a acestor propuneri fiscale, sugerând că o abordare mai echilibrată, care să încurajeze utilizarea sistemului bancar și să nu supraîncărcăm salariații cu taxe suplimentare, ar putea fi mai benefică pe termen lung. Având în vedere complexitatea economiei actuale și provocările cu care se confruntă, este esențial ca guvernul să adopte politici care să sprijine creșterea economică durabilă, fără a afecta negativ puterea de cumpărare a cetățenilor sau stabilitatea piețelor financiare. Mesajul lui Codîrlaşu este unul de prudență, subliniind necesitatea de a găsi un echilibru între nevoile bugetare ale statului și bunăstarea cetățenilor.