Moțiunea simplă, denumită „În loc de instrucție și excelență, umilință și dresaj”, a solicitat demisia ministrului Educației, Daniel David, precum și anularea măsurilor controversate adoptate în domeniul învățământului românesc. Această moțiune a fost inițiată de un grup de parlamentari care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea actuală a educației în România.
Unul dintre principalele puncte de atac al inițiatorilor a fost stagnarea performanțelor academice ale elevilor, aspect evidentizat prin rezultatele alarmante obținute la examenul de Bacalaureat. Aceștia au subliniat inechitățile persistente care afectează sistemul educațional, evidențiind faptul că nu toți elevii beneficiază de aceleași resurse și oportunități de învățare. În contextul acestor critici, parlamentarii au cerut o reevaluare a măsurilor implementate de actuala conducere a Ministerului Educației, precum și o abordare mai coerentă și echitabilă în ceea ce privește accesul la educație.
În replica sa, Daniel David a propus un pact pentru educație pe termen lung, evidențiind importanța unui buget constant pentru investițiile în acest sector. El a subliniat că fără un plan solid și resurse financiare adecvate, nu se poate realiza o reformă eficientă. David a argumentat că este necesară o colaborare între toate părțile implicate pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă educația din România. Cu toate acestea, criticii săi au afirmat că aceste propuneri vin prea târziu și nu abordează în mod direct problemele actuale, cum ar fi calitatea învățământului și micile măsuri de corectare a inechităților sistemice.
Președintele Senatului a caracterizat moțiunea ca un demers politic fără finalitate, exprimând îngrijorare cu privire la faptul că aceste tipuri de inițiative nu contribuie la găsirea soluțiilor necesare pentru îmbunătățirea educației. Această opinie reflectă o atitudine mai largă care prevalează în rândul unora dintre oficiali, care consideră că dezbaterile politice nu ar trebui să interfereze cu implementarea unor reforme esențiale în sistemul educațional.
În concluzie, moțiunea „În loc de instrucție și excelență, umilință și dresaj” a scos la iveală tensiuni profunde în ceea ce privește starea educației din România. Critica adusă de inițiatori denotă o lipsă de încredere în capacitatea actualei conduceri de a aborda provocările cu care se confruntă sistemul, în timp ce apelurile lui Daniel David pentru un pact educațional sugerează nevoia urgentă de reformă și investiții. Discuțiile din jurul acestei moțiuni vor continua, reflectând, fără îndoială, preocupările legitime ale societății cu privire la educația tinerelor generații și viitorul lor în acest domeniu critic.
