În noaptea dintre sâmbătă și duminică, 25-26 octombrie 2025, România va implementa schimbarea la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, ora 04:00 va deveni 03:00, oferind o zi de duminică mai lungă, de 25 de ore. Această ajustare, deși familiară, ridică întrebări cu privire la relevanța și impactul schimbării orei.
Ora de iarnă a fost adoptată în multe țări ca un standard, cu scopul de a profita de lumina naturală pe parcursul sezonului rece și de a economisi energie. Cu toate acestea, schimbările de timp pot afecta ritmurile biologice ale oamenilor, generând posibile inconveniente, cum ar fi dificultăți în ajustarea programului de somn sau impactul asupra sănătății. În plus, multe țări au început să reevalueze necesitatea acestor practici tradiționale.
În Uniunea Europeană, discuțiile referitoare la abrogarea schimbării orei au câștigat teren în ultimii ani. În 2018, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la această practică, lăsând la latitudinea statelor membre să decidă dacă își vor menține ora de vară sau ora de iarnă. Cu toate acestea, de atunci nu s-a ajuns la un consens, iar reprofundarea acestei tematici continuă să fie o prioritate pentru oficialii europeni.
Una dintre principalele argumente pentru menținerea schimbării orei se leagă de economia de energie. De-a lungul timpului, s-a demonstrat că orele suplimentare de lumină naturală contribuie la reducerea consumului de electricitate. Totuși, avansul tehnologic și utilizarea surselor de energie regenerabilă au dus la o reevaluare a eficienței acestei măsuri. Criticii susțin că efectele pozitive nu mai sunt atât de evidente în contextul modern.
Pe lângă aspectul economic, există și o dimensiune socială. Mulți cetățeni își doresc o stabilitate în programul lor zilnic și găsesc schimbările de oră neplăcute sau confuze. Percepția generală este că translația orei poate crea confuzie și poate cauza întârzieri în activitățile zilnice, mai ales în rândul persoanelor cu un program strict.
În România, ca în multe alte țări europene, ora de iarnă este privită cu o anumită nostalgie și anticipație. Există un sentiment de legătură cu tradițiile și cu schimbările anotimpurilor, iar momentul în care ceasurile sunt date înapoi simbolizează o tranziție către iarnă. Acest lucru poate aduce cu sine și o serie de activități specifice sezonului, precum pregătirile pentru Sărbători.
În concluzie, trecerea la ora de iarnă în România în 2025 va aduce cu sine o zi neobișnuit de lungă, dar și o serie de discuții cu privire la relevanța schimbării orei în ziua de azi. Cu toate că Uniunea Europeană continuă să analizeze impactul acestei practici, cetățenii rămân împărțiți între tradiție și dorința de a aduce un pic de stabilitate în viața lor cotidiană.
