1.8 C
Iași
luni, februarie 23, 2026

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, răspunde ferm contestărilor legate de proiectul de lege privind incriminarea căsătoriilor forțate: „Nu se referă la minorități”

Must Read

Inițiativa recentă vizează protejarea fetelor și femeilor din România de abuzuri prin combaterea căsătoriilor forțate, o practică ce afectează în special această categorie vulnerabilă. Autoritățile subliniază că proiectul nu are ca țintă minoritățile etnice, ci își propune să asigure siguranța și drepturile fundamentale ale celor care sunt victime ale acestor abuzuri. Propunerea legislativă prevede pedepse severe pentru căsătoriile forțate, cu o durată a închisorii cuprinsă între 3 și 7 ani, iar în cazuri severe, sancțiunea poate ajunge până la 10 ani. Această reglementare reflectă o preocupare crescută față de fenomenul căsătoriilor forțate, care afectează nu doar integritatea fizică a victimelor, ci și drepturile lor fundamentale.

În acest context, politicianul Buzoianu a criticat protestele împotriva inițiativei, ridicând semne de întrebare cu privire la motivele pentru care majoritatea contestatarilor sunt bărbați adulți, în loc de femeile care ar putea fi direct afectate de această practică abuzivă. Critica acestuia subliniază un aspect important al discuției — necesitatea de a asculta vocile celor care cu adevărat sunt în centrul problemei. În plus, Buzoianu a sugerat lansarea unei campanii de informare publică, menită să crească gradul de conștientizare cu privire la drepturile copiilor și la riscurile căsătoriilor forțate. Astfel de campanii ar putea ajuta la educarea comunităților și la prevenirea acestor practici în rândul generațiilor tinere.

În România, căsătoriile forțate reprezintă un fenomen complex și adesea vorbim despre o combinație de tradiții, credințe culturale și, în unele cazuri, presiuni economice. Este esențial ca legislația să răspundă acestor provocări și să ofere un cadru legal clar care să protejeze victimele. Implementarea legii nu reprezintă doar o măsură disuasivă împotriva celor care ar putea recurge la căsătorii forțate, ci și un pas important în direcția schimbării mindset-ului social asupra acestui subiect.

Pentru a avea succes, este nevoie de o colaborare strânsă între autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale și comunitățile afectate. Numai printr-o abordare integrată putem spera să reducerea acestui fenomen și să asigurăm un viitor mai sigur și mai just pentru toți cetățenii.

Mai mult, încurajarea dialogului deschis pe aceste teme sensibile este crucială. Implicarea activă a femeilor și a tinerelor în dezbateri poate duce la o mai bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă și poate ajuta la dezvoltarea de soluții eficiente. Este fundamental ca toți actorii implicați să colaboreze pentru a promova o cultură în care respectul pentru drepturile și demnitatea fiecărei persoane să fie prioritar.

În concluzie, această inițiativă legislativă este un pas semnificativ în protejarea drepturilor femeilor din România și poate contribui la eradicarea căsătoriilor forțate, practic ce aduce prejudicii nu doar individului, ci întregii societăți.