Inteligența artificială (IA) joacă un rol din ce în ce mai important în răspândirea dezinformării legate de conflictul din Ucraina. Această tehnologie a dus la crearea unor imagini false și la manipularea chatboților, cum ar fi ChatGPT, care contribuie la diseminarea informațiilor eronate. De la începutul războiului, numărul de știri false a crescut inimaginabil, iar modul în care propaganda prorusească ajunge la public s-a transformat radical. Expertul Olga Petriv atrage atenția asupra faptului că dezinformarea a evoluat de la metodele tradiționale de producere a știrilor false către operațiuni automatizate, inundând internetul cu informații false ce sunt adesea integrate în răspunsurile oferite de chatboți. Astfel, propaganda reușește să „otrăvească” mediul informațional, iar sistemele de IA reproduc minciuni ca și cum ar fi fapte dovedite.
Un exemplu relevant în acest context este rețeaua Pravda, care publică articole proruse în zeci de țări, influențând inclusiv instituțiile media tradiționale. Această rețea demonstrează cum dezinformarea poate căpăta o amploare alarmantă și poate pătrunde în narațiunile oficiale și în dezbaterile publice. Progresele în tehnologia generării de imagini prin intermediul IA au dus la crearea de conținut care este din ce în ce mai greu de distins de realitate, cum ar fi videoclipuri fabricate cu soldați ucraineni. Aceste avansuri tehnologice necesită utilizarea unor instrumente analitice specializate pentru a identifica și demasca manipulările. Observăm astfel o proliferare a imaginilor generate artificial care pot contribui la negarea faptelor reale, creând o „prezumție de falsitate” care influențează profund percepția publicului asupra adevărului.
Campaniile de dezinformare nu se limitează la un singur tip de conținut sau la o singură limbă; au fost observate în diverse limbi și regiuni, sugerând o organizare sistematică în spatele acestei activități. Acest lucru evidențiază nu doar sofisticarea tehnologică a dezinformării, ci și o strategii coordonată care vizează subminarea încrederii publicului în sursele tradiționale de informație. Această tendință îngrijorătoare nu doar că afectează deciziile individuale, ci și stabilitatea socială și politică a țărilor implicate.
În concluzie, impactul inteligenței artificiale asupra dezinformării este profund și complex. Această tehnologie a transformat nu doar modul în care se creează și se distribuie informația, ci și cum este percepută de public. În fața acestor provocări, este crucial să dezvoltăm instrumente și strategii eficiente de combatere a dezinformării, să promovăm educația media și să încurajăm gândirea critică. Numai astfel putem restaura încrederea în informațiile pe care le consumăm și putem contracara efectele nocive ale propagandei și dezinformării.
