Un bărbat la cumpărături, într-un supermarket, împingea un cărucior, în care era şi băieţelul său de trei ani. Copilul plângea isteric. Bărbatul, cu o voce liniştită:
– Aproape am terminat, Adrian. Încearcă să nu plângi, Adrian. Viaţa o să fie mai bună, ai să vezi. Îţi promit eu.
Copilul plângea şi mai tare…
Ajunşi la casă, bărbatul:
– Încearcă să nu mai fii supărat, Adrian. O să ajungem acasă în curând. Totul va fi bine, Adrian.
Copilul plângea şi mai tare…
Casieriţa, impresionată, îi spune:
– Domnule, este extraordinar cât de blând şi de calm îi vorbiţi băieţelului dumneavoastră, micuţul Adrian!
– Pe băieţelul meu îl cheamă Mihai, pe mine mă cheamă Adrian.
Căutând sponsorizări pentru Ziua Oraşului, un primar se decide să solicite o donaţie celui mai bogat patron din zonă.
– Dumneavoastră ştiţi că mama mea e bolnavă şi că pensia ei nu-i ajunge pentru medicamente?
– Nu am ştiut…
– Ştiţi că fratele meu e imobilizat într-un scaun cu rotile?
Nu, zise primarul, din ce în ce mai ruşinat
– Ştiţi că am o soră văduvă, fără nici un venit, cu trei copii mici?
– Nu, rosti primarul cu vocea stinsă.
– Şi dacă lor nu le dau nici un ban, credeţi că am să vă dau dumneavoastră?
Pe-un deal, Vasile lucra.
Deodată se aude un strigăt de pe alt deal.
– Vasileee!!!
– Da, măăă!
– Tu ești măăă!?
– Da, măăă…
– Bine, măăă!… Credeam că m-o mințit nevastă-ta că-i singură!
– Vasile, de ce ești așa preocupat și agitat?
– Nu știu ce să fac, dacă să mă duc sau să nu mă duc mâine la nuntă …
– Dar cine se însoară?
– Eu!
