România pierde 6 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, relevă cel mai nou raport Greenpeace România, care a monitorizat, pe baza datelor autorităţilor, defrişările ilegale în perioada 2014 -2015, conform gândul.info.
Potrivit cercetării Greenpeace, în perioada analizată au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creştere de la 30 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autorităţile au identificat, astfel, la nivel naţional, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, de peste două ori mai mult decât în intervalul 2009-2011(452.842 metri cubi).
Tăierile ilegale de pădure din România din intervalul 2013-2014 au dus la prejudiciu de aproximativ 52,1 milioane de euro (230.937.047 lei).
Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%). De altfel, judeţul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorităţi şi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.
Per total însă, Transilvania este principala sursă de lemn pentru tăierile ilegale, aproape 80% din totalul prejudiciului creat în România, în perioada 2013-214, fiind din Cluj, Alba şi Maramureş. „La nivelul celor 3 judeţe (Cluj, Alba şi Maramureş) se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel naţional în perioada 2013-2014, judeţul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% şi Maramureş 18%. Acest lucru indică necesitatea dezvoltării şi implementării de către autorităţi a unor măsuri suplimentare de control şi prevenire a tăierilor ilegale”, se arată în raport.
„Subliniem faptul că aceste date nu oferă o imagine completă asupra amplorii reale a fenomenului tăierilor ilegale la nivelul întregii ţări, de vreme ce rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual, dar investigaţiile autorităţilor competente se referă doar la a 16-a parte din cifra mai sus menţionată”, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România.
Valoarea prejudiciului: 230.937.047 lei
Valoarea totală a prejudiciului la nivel naţional, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorităţi la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, judeţele Cluj, Alba şi Maramureş prezintă cele mai mari valori medii, respectiv: 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj şi 27.227 lei/caz în Maramureş. Astfel, cele trei judeţe totalizează 79% din prejudiciul cauzat.
Pentru a înţelege mai bine cauzele tăierilor ilegale, Greenpeace România a solicitat autorităţilor informaţii suplimentare în legătură cu metodele folosite pentru identificarea tăierilor ilegale, dificultăţile întâmpinate şi modalităţile de prevenire a acestora. Analiza a fost realizată pe baza a 20 de răspunsuri primite de la Poliţie şi Garda Forestieră. 30% dintre respondenţi consideră că investigarea cazurilor este îngreunată de faptul că autorităţile sunt sesizate cu întârziere faţă de momentul efectuării faptei, iar 20% dintre aceştia au menţionat ca dificultăţi lipsa dovezilor şi imposibilitatea identificării autorilor. Potrivit concluziilor aceleiaşi cercetări calitative, 35% dintre participanţi au indicat existenţa unor reţele foarte bine organizate, care operează pe timpul nopţii, dispun de echipamente performante sau lucrează în etape.
”În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracţiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate — în momentul de faţă, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenţie, nu infracţiune, şi se pedepseşte cu amendă). De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituţiile cu atribuţii de control (Poliţie, Garda Forestieră, Jandarmerie) şi alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar şi în vederea organizării unui sistem permanent de pază (şi pe durata nopţii). Ar fi foarte util ca personalul cu atribuţii în constatarea şi investigarea delictelor silvice din Jandarmerie şi Poliţie să beneficieze de pregătire de specialitate. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui şi îmbunătăţirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informaţiilor şi accesul public la amenajamentele silvice”, notează Greenpeace România.
Procentul cazurilor soluţionate, în scădere
În timp ce la nivelul anului 2013 au fost investigate 17.57, dintre care 60.97% nu au fost soluţionate până la sfârşitul anului, din cele 6.775 de cazuri rezolvate în 2013, doar 15,53% au fost soluţionate prin trimitere în judecată. În 2014, 63,58% din cele 16.541 de cazuri investigate nu au fost soluţionate. Procentul cazurilor soluţionate prin trimitere în judecată a scăzut la 9,15%.
Cel mai mare număr de cazuri soluţionate prin trimitere în judecată a fost înregistrate în judeţele Vrancea, Alba, Bacău, Neamţ, Suceava, Maramureş şi Argeş.
Cercetarea a fost efectuată în perioada iunie-septembrie 2015 şi se referă la datele statistice pentru anii 2013 şi 2014. Instituţiile respondente sunt: Procuratura Generală, Poliţia prin Inspectoratele Judeţene, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva S.A. şi Comisariatele de Regim Silvic şi Cinegetic (CRSC), transformate din 9 Septembrie 2015 în Garzi Forestiere.
Articol relatat de ziarul Gândul.
