Conform calendarului ortodox din 2025, Lăsatul Secului de carne pentru începutul Postului Paștelui se va celebra pe 23 februarie. Termenul „sec” din expresia „lăsatul secului” se referă la o perioadă fără carne, de post, așa cum este menționat pe crestinortodox.ro.
După cena din seara zilei de 23 februarie, credincioșii trebuie să renunțe la consumul de produse din carne. Totuși, Postul Paștelui nu începe pe 24 februarie; imediat după această dată, creștinii intră în săptămâna albă, denumită „săptămâna brânzei”, în care nu se consumă carne.
În cadrul calendarului bisericesc, Lăsatul secului se desfășoară în două etape ce conduc gradual către Postul Sfintelor Paști:
Duminica Înfricoșatei Judecăți (23 februarie) – când se lasă sec de carne
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (2 martie) – când se lasă sec de brânză, conform crestinortodox.ro. Astfel, din 3 martie, începe Postul Paștelui.
Ziua de Lăsatul Secului este o adevărată sărbătoare. În diverse regiuni, oamenii se pregătesc încă din ziua de sâmbătă. Această zi este marcată prin tradiții legate de cultul morților. Se organizează parastase și se oferă mâncare de pomană. Se pregătesc diverse feluri de mâncare, se coace pâinea și se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, precum și fructe coapte, conform Agerpres.
Duminică, întreaga familie se adună la masă și trebuie să mănânce pe săturate, deoarece de acum încolo nu vor mai putea consuma „de dulce”. În trecut, această zi era marcată de cele mai mari șezători. Tinerii se întâlneau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde. Era ultima noapte de distracție până la Paști.
În unele zone, sărbătoarea era asemănătoare cu Revelionul, fiind acompaniată de jocuri, mâncare și băutură din belșug, având denumiri specifice diferitelor regiuni: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
Duminica lăsatului sec de brânză, cunoscută și sub numele de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, ne amintește de căderea lui Adam din Rai prin păcat, care a dus la despărțirea de Dumnezeu și, astfel, la pierderea asemănării cu El.
Duminica din această ultimă săptămână ce precede Postul Păresimilor este denumită și ”Duminica Iertării”, zi în care creștinii își cer iertare unii de la alții.
În multe regiuni rurale ale țării, Lăsatul Secului de Paști este o sărbătoare extrem de importantă, marcând o trecere între noul an agrar și cel vechi. O tradiție comună este organizarea unei mese festive, unde se adună toată familia pentru a celebra această zi. De exemplu, în Bărăgan, o veche obicei spune că, de Lăsata Secului, trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-un ștergar, care a doua zi trebuie aruncat afară spre răsărit. De asemenea, oamenii rostesc cuvintele: ”Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite.
Se spune că, respectând această tradiție, vrăbiile nu vor strica ogoarele. Cu ocazia Lăsatului Secului, gospodarii consumă sarmale, carne prăjită, și beau țuică și vin nou.
Săptămâna albă sau a brânzei este o perioadă premergătoare Postului Mare, în care se renunță la carne, iar alimentația se concentrează pe legume și lactate, așa cum sugerează și numele. Deși, de obicei, miercurea și vinerea sunt zile de post, în această săptămână ele devin zile de „harți”, ceea ce înseamnă că și în aceste zile se pot consuma lactate, pește și ouă.
