G4Media a prezentat recent detalii despre organizația clandestină denumită „Geția”, care a fost descoperită de DIICOT în urma unei amplasate intervenții ce a dus la reținerea mai multor suspecți. Această grupare avea aspirații ambițioase, visând la o „nouă Românie”, structurată într-o manieră asemănătoare cu cele din trecut, dar cu un sistem contemporan. Se pare că în spatele acestei inițiative se regăseau concepte inspirate din tradițiile și practicile politice vechi, adaptate însă pentru a se integra într-un context modern.
Geția era organizată pe mai multe niveluri, având foarte bine definite funcții și structuri de conducere. La vârful ierarhiei se afla un așa-numit „Sfat al înțelepților”, care aduna persoane considerabile, ce se presupunea că dețin cunoștințe adânci și strategii pentru îmbunătățirea societății. Aceștia se considerau a fi lideri de opinie, aproape de o elită intelectuală, și erau responsabili pentru formularea viziunii organizației.
Sub acest Sfat, structura se extindea printr-un „Consiliu al bătrânilor”, menționat ca având un rol esențial în guvernarea internă a grupului. Acest consiliu, format din indivizi cu experiență și autoritate, avea menirea de a lua decizii importante și de a orienta activitățile organizației. Membrii acestuia erau așteptați să ofere perspective bazate pe experiențele lor anterioare, promovând un liderat bazat pe tradiție și historie.
În continuarea acestei ierarhii interne, Geția avea comitete regionale denumite „comitete de moși”, fiecare având rolul de a coordona activitățile la nivel local. Aceste grupuri aveau responsabilitatea de a mobiliza comunități întregi, de a promova ideologiile grupului și de a răspândi mesajele acestuia în rândul populației. Aceste comitete erau esențiale pentru construirea unei baze de susținere în rândul cetățenilor, având ca scop facilitarea acceptării ideiilor promovate de Geție.
Pentru a-și susține funcționarea eficientă, gruparea a definit nu mai puțin de nouă ministere, fiecare având un rol specific în coordonarea unor aspecte ale misiunii sale. Fie că era vorba despre ministere dedicate educației, culturii sau economiei, fiecare sector era gestionat de membri dedicați, care își asumau responsabilitatea de a înainta inițiativele organizației în direcția dorită.
Această structură complexă denotă nu doar ambițiile grupului, ci și o mare dorință de a crea un sistem autonom, o societate alternativă care să funcționeze independent de legile sau reglementările actuale ale României. Postura de a crea un „stat paralel” reflectă atât creativitatea, cât și frica de schimbare a acestor indivizi, care, sub pretextul reconstructiei societății, căutau în realitate să capteze puterea și influența într-un mod complet nelegitim.
Investigațiile asupra Geției continuă, iar opinia publică rămâne pe alertă în legătură cu posibilele implicații ale acestor activități, care subminează ordinea democratică stabilită și ar putea avea efecte pe termen lung asupra societății românești.
