La data de 9 martie, românii celebrează Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, o sărbătoare creștină semnificativă, având și rădăcini adânci în tradițiile populare. Se crede că în această zi se finalizează perioada rece a iernii și debutează primăvara, fiind înstrăinată de obiceiuri vechi de purificare și belșug.
În mod specific, în calendarul popular, această zi este cunoscută ca Ziua de Măcinici, marcând începutul Anului Agrar, sărbătorit la întâlnirea dintre iarnă și vară, între zilele friguroase ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.
În ziua de Măcinici se îmbină două sărbători populare ce semnifică înnoirea sezonieră a vremii: ultima zi a Babei Dochia, când, conform tradiției, aceasta moare și devine stană de piatră, și prima zi a Moșilor.
De ce se consumă 40 de pahare de vin pe 9 martie?
Conform tradiției populare, în cinstea celor 40 de sfinți martiri care au murit pentru credință în Sevastia (astăzi Armenia), bărbații sunt îndemnați să bea 40 de pahare de vin. Se crede că acest ritual aduce sănătate și putere pe tot parcursul anului.
În credința populară, vinul consumat reprezintă sângele vărsat de mucenici, iar tradiția afirmă că, în cazul în care cineva nu poate bea 40 de pahare, ar trebui măcar să guste și să fie stropit cu vin, pentru a-i aduce noroc și vitalitate.
Obiceiuri de Mucenici în România
Pe 9 martie, este o obișnuință să se consume 40 de pahare. Acest număr corespunde Sfinților Mucenici din Sevastia, care au diverse denumiri regionale: Moși, Sfinți, Sfințișori, Mucenici etc.
De asemenea, în ziua de 9 martie se fac multe pronosticuri meteorologice pentru noul an. Dacă pământul este înghețat în această zi, se consideră că în toamnă nu vor exista brume și oamenii pot semăna porumbul până târziu; iar dacă nu îngheață, bruma va apărea devreme în toamnă, motiv pentru care oamenii trebuie să semene repede primăvara.
Convingerea că începutul simbolic al activităților economice la Anul Nou aduce prosperitate și belșug era foarte puternică, iar pe 9 martie era scos plugul în țarină pentru a arăta prima brazdă. Ieșirea cu plugul în moșie avea o valoare simbolică, demarcând începutul anului agrar.
În preajma zilei de 9 martie, se pregătesc mucenici: fie sub formă de pâini în formă de opt (mucenici moldovenești), unși cu miere și nucă, fie ca mici colăcei fierți în apă cu zahăr, nucă și scorțișoară (mucenici muntenești).
Se spune că, în această zi, trebuie să se aerisească casa și să se ofere ajutoare pentru sufletele celor decedați.
În anumite regiuni, se bat toaca sau se aprind focuri în curți pentru a alunga spiritele rele și frigul.
Această sărbătoare reunește credințele religioase cu tradițiile populare, transformând 9 martie într-o zi de bucurie, belșug și celebrare a reînnoirii naturii.
