Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a emis o reacție clară în contextul ultimelor declarații făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a criticat decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a invalida candidatura lui Călin Georgescu, un candidat susținut de Rusia. Peskov a exprimat nemulțumirea față de această decizie oficială, argumentând că este un semn de restricționare a libertății de exprimare și a diversității politice.
În replică, MAE a subliniat o serie de elemente esențiale care conturează contextul democratic și electoral din Rusia, evidențiind faptul că în această țară nu au avut loc alegeri libere și corecte de aproape două decenii. Potrivit oficialilor români, refuzul de a accepta candidaturi ideale de persoane cu susţinere rusă nu este decât o măsură de protecție a procesului democratic din România, care urmărește să prevină influențele externe și ingerințele în afacerile interne.
Această critică adusă de MAE nu este întâmplătoare și vine pe fondul unor evenimente recente care au adus în prim-plan temerile legate de securitate și de integritatea națională. De exemplu, autoritățile române au expulzat recent doi diplomați ruși, acuzați că au fost implicați în activități de spionaj și că au încercat să contacteze o grupare din România suspectată de trădare. Aceasta acțiune a fost interpretată ca o măsură necesară pentru a proteja securitatea națională și a preveni orice formă de influență străină dăunătoare.
Reacția MAE subliniază un principiu fundamental în democrațiile contemporane: orice tentativă de a submina procesul electoral sau de a compromite integritatea alegerilor este inacceptabilă. De asemenea, oficialii români au subliniat că orice formă de implicare externă în afacerile interne ale țării va fi respinsă cu fermitate, întrucât aceasta poate avea consecințe grave asupra suveranității naționale.
În plus, argumentele MAE au fost sprijinite de o evaluare amănunțită a situației politice din Rusia, unde manipularea alegerilor și restricțiile impuse opoziției sunt o practică obișnuită. Aceasta a generat o serie de critici, nu doar la nivel internațional, ci și din partea mai multor organizații ale drepturilor omului care au atras atenția asupra abuzurilor comise de regimul rus în ceea ce privește libertățile fundamentale.
Astfel, reacția MAE nu este doar o simplă apărare a deciziilor interne, ci și un mesaj ferm transmis către toate statele care ar putea avea intenții de interferență în procesul democratic românesc. Promovând o democrație sănătoasă, România își reafirmă angajamentul față de valorile europene și internaționale, consolidându-și totodată poziția pe scena geopolitică. În final, este esențial ca toate statele să se abțină de la intervenții și să respecte dreptul fiecărei națiuni de a-și desfășura alegerile într-un cadru de transparență, legalitate și respect pentru voința cetățenilor.
