Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a folosit ocazia discursului său cu ocazia Zilei Revoluției din 1848 pentru a lansa un atac direct împotriva mass-media și a organizațiilor pe care le consideră a fi influențate de fonduri străine. În acest context, el a promis că va lua măsuri împotriva a ceea ce a denumit „armata din umbră”, o entitate pe care o acuză că a utilizat fonduri corupte pentru a corupe politicieni, jurnaliști și activiști politici din Ungaria. Această retorică se aliniază unei tendințe mai largi observate în politica ungară, unde Orban și partidul său Fidesz susțin că influențele externe subminează suveranitatea națională.
În continuarea discursului său, Orban a reluat „teoria marii înlocuiri,” un concept controversat care sugerează că populațiile native sunt înlocuite treptat de imigranți, o idee pe care susținătorii săi o folosesc pentru a justifica politica naționalistă a guvernului. Orban a subliniat pericolele pe care le reprezintă imigranții și a făcut apel la apărarea identității naționale ungare, a moralității și a valorilor tradiționale. Această abordare este bine gândită, având în vedere că se adresează unui sentiment de anxietate în rândul cetățenilor ungar, temători de schimbările demografice și culturale pe care le pot aduce fluxurile migratorii.
Un alt punct important pe care Orban l-a abordat în discursul său a fost situația din Ucraina. El a avertizat că, prin intermediul asistenței militare și economice, „imperiul” care sprijină Ucraina este implicat într-o formă de „colonizare”. Prin această afirmație, Orban este evident preocupat de impactul pe care conflictul din Ucraina îl poate avea asupra Ungariei și asupra regiunii în general. Este o strategie politică prin care își consolidează suportul intern, sugerând că guvernul său luptă nu doar împotriva influențelor externe, ci și pentru protejarea intereselor naționale ungare în fața amenințărilor externe.
Discursul său a fost primit cu reacții mixte, susținătorii apreciind fermele sale poziții naționaliste, în timp ce criticii l-au acuzat de promovarea teoriei conspirației și subminarea democrației. Această tendință de a vilipenda presa și organizațiile non-guvernamentale este percepută de mulți ca o tentativă de a controla narațiunea publică și de a reduce pluralismul informațional. Orban pare hotărât să mențină o Agendă naționalistă și conservatoare, în ciuda frământărilor actuale ale societății.
Prin acest discurs, Orban reiterează acest curent de naționalism care a caracterizat mandatul său, încercând să-și consolideze baza de susținere internă și să demonstreze că Ungaria trebuie să rămână vigilentă și unită în fața amenințărilor percepute, fie acestea interne sau externe. Aceasta este, în esență, o încercare de a mobiliza sentimentul patriotic al poporului ungar, insinuând că lupta sa împotriva influențelor externe este, de fapt, o luptă pentru viitorul și integritatea națională a Ungariei.
