Diana Șoșoacă a inițiat, prin partidul pe care îl conduce, un proiect care prevede ca judecătorii CCR să fie supuși unui „filtru de specialitate” și să aibă posibilitatea de a fi arestați și judecați.
Diana Șoșoacă a declarat război Curții Constituționale a României (CCR) după ce aceasta i-a respins în mod repetat candidaturile pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și mai 2025.
Diana Șoșoacă își declară ostilitatea față de CCR
Parlamentarii S.O.S România au depus un proiect de lege ce intenționează să permită contestarea hotărârilor CCR prin recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au efect doar pentru viitor. Hotărârile Curții Constituționale pot fi contestate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție”, se menționează în proiect, conform Agerpres.
Parlamentarii partidului condus de Diana Șoșoacă propun de asemenea modificarea modalității de numire a judecătorilor CCR, susținând că recrutarea acestora ar trebui să se facă printr-o comisie de evaluare din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
„Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României, dintre persoanele recrutate de Comisia de verificare din cadrul ÎCCJ, formată din nouă judecători desemnați prin tragere la sorți, conform procedurii stabilite de regulamentul de organizare și funcționare al acestei instituții”, prevede proiectul de act normativ.
Naționalista dorește ca membrii Curții să poată fi arestați și judecați
O altă prevedere notabilă este impunerea implicării Parlamentului în regimul răspunderii și revocării membrilor CCR, alături de Avocatul Poporului. În acest sens, judecătorii CCR vor putea fi reținuți, arestați sau percheziționați, însă doar cu aprobarea ÎCCJ. De asemenea, aceștia ar putea fi revocați la cererea a două treimi din numărul senatorilor și deputaților.
„Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimisi în judecată penală decât cu încuviințarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, la cererea Parlamentului României formulată de 50 de deputați sau 25 de senatori, sau la cererea Avocatului Poporului. (…)
Mandatul unui judecător al Curții Constituționale încetează prin revocarea acestuia din funcție, la cererea a două treimi din numărul total al senatorilor și deputaților”, se mai detaliază în proiect.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am contribuit la mai multe publicații de renume din România.
