Camera Deputaților a aprobat legea în noiembrie 2023, dar implementarea acesteia a întâmpinat diverse dificultăți. Actul normativ, care prevede pedepse mai severe pentru cei care nu se predau în termen de șapte zile, a fost contestat de Curtea Supremă la CCR în decembrie 2023.
Judecătorii ICCJ au invocat încălcarea unor drepturi fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și la libertate individuală.
Decizii întârziate și amânări repetate
CCR a programat prima ședință pentru 31 ianuarie 2024, dar procesul a fost întârziat din cauza mai multor amânări. Abia în octombrie 2024, Curtea Constituțională a respins sesizarea și a declarat legea constituțională, deschizând astfel drumul pentru promulgare.
Noul cadru legislativ prevede pedepse mai aspre pentru cei care aleg să nu respecte sentințele judecătorești.
„Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Dacă evadarea este realizată cu acte de violență sau arme, pedeapsa este de la 1 la 5 ani de închisoare, împreună cu interzicerea exercitării unor drepturi. […] Este considerată evadare și neprezentarea, de către o persoană condamnată la detențiune pe viață sau la închisoare, la organul de poliție pentru punerea în executare a mandatului în termen de 7 zile de la data la care hotărârea a rămas definitivă.”
Fugari notorii și problemele extrădării
În ultimii ani, autoritățile române s-au confruntat cu provocări semnificative în procesul de repatriere a unor condamnați celebri. Dintre cei care au evitat executarea pedepselor se numără:
Ionel Arsene – Italia
Alina Bica – Italia
Mario Iorgulescu – Italia
Dragoș Săvulescu – Italia
Daniel Dragomir – Italia
Paul de România – Franța
Sebastian Ghiță – Serbia
Sorin Oprescu – Grecia
Această situație a generat cheltuieli considerabile pentru statul român, care, în urmă cu doi ani, a investit peste două milioane de euro pentru a aduce în țară peste 800 de fugari. Totuși, autoritățile au întâmpinat diverse obstacole birocratice și legale în procesul de extrădare, multe dintre state refuzând să colaboreze.
Unul dintre puținii fugari repatriați recent este Cătălin Cherecheș, capturat în Germania și predat autorităților române. Cazul său ilustrează complexitatea procesului de extrădare, chiar și în cadrul Uniunii Europene.
Fugarii vor suporta costurile extrădării
Noul act legislativ aduce o schimbare semnificativă: costurile de repatriere nu vor mai fi acoperite de stat, ci de persoanele condamnate. Această măsură are scopul de a reduce cheltuielile publice și de a responsabiliza cei care încearcă să evite pedeapsa. Teoretic, această modificare ar trebui să descurajeze fuga din țară, însă eficiența sa în practică rămâne de văzut.
Legea promulgată vine într-un context în care autoritățile române își propun să îmbunătățească capacitatea de a executa pedepsele penale și de a diminua numărul cazurilor în care persoanele condamnate definitiv rămân libere în afara țării. Totuși, problema extrădărilor continuă să depindă de acordurile internaționale și de cooperarea statelor în care fugarii se află.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am contribuit la mai multe publicații de renume din România
