Laurențiu Reghecampf a discutat recent despre cel mai dificil moment din viața sa: pierderea fiicei sale, Analisa Cristina, cu aproape 27 de ani în urmă. Fetița, primul copil al antrenorului, a murit la vârsta de un an și o lună din cauza unei boli congenitale severe la inimă.
O afecțiune rară descoperită prea târziu și o intervenție chirurgicală care nu a mai putut să o salveze
Analisa s-a născut în perioada în care Reghecampf juca pentru Steaua București și era căsătorit cu Mariana Pfeiffer, prima sa soție. Cei doi, căsătoriți timp de 13 ani, au avut împreună o fetiță despre care foarte puțini știau. Problemele de sănătate au apărut la scurt timp după naștere. Deși semnele erau evidente – buze învinețite și oboseală accentuată – diagnosticul a fost pus prea târziu.
„Am avut o fetiță împreună, la 25 de ani. A fost o perioadă grea pentru că, undeva pe la 3 luni după nașterea Anei Lisa, în timp ce îi dădeam lapte, se învinețea, adormea cu biberonul în mână. Am mers la un control și ni s-a spus că suferă de o boală foarte rară, numită tetralogia Fallot. Inima nu a fost împărțită corect în cele patru camere și era necesară o intervenție chirurgicală după o anumită perioadă pentru a corecta problema.”
Din cauza complexității intervenției, operația a fost amânată până când copilul a împlinit un an. În tot acest timp, părinții au urmat tratamente și au avut speranțe. După ce a trecut de un an și o lună, micuța a fost operată la Cluj. Inițial, totul părea să decurgă conform așteptărilor, dar o complicație post-operatorie a schimbat situația.
„Am urmat un tratament câteva luni și la vârsta de un an și o lună am decis să o operăm la Cluj. Intervenția a decurs bine, dar pentru o astfel de operație rana trebuia lăsată deschisă timp de 24 de ore. A dezvoltat pneumonie după operație și nu au mai putut să o salveze. Eu repet exact ceea ce ne-a fost comunicat după intervenție,” a declarat Reghecampf în cadrul podcastului lui Bursucu.
Pierderea fiicei a lăsat cicatrici adânci. Antrenorul mărturisește că a fost marcat nu doar de durerea dispariției, ci și de modul în care a fost gestionată situația de către personalul medical. Cel mai mult l-a durut faptul că boala nu a fost depistată la timp, deși ar fi putut fi corectată încă din timpul sarcinii.
„Am reflectat foarte mult la acele momente, dar nu poți învinovăți pe nimeni. A fost complicat că nu ni s-a comunicat din vreme. Problema ne-a fost adusă la cunoștință abia după câteva luni. Poate atunci nu existau metodele pe care le avem acum. Astfel de probleme pot fi depistate și corectate chiar în timpul sarcinii.”
Reghecampf a explicat că pe parcursul sarcinii nu a fost informat cu privire la posibilele probleme cardiace ale copilului, deși au fost efectuate controale regulate. Detailingul că fetița suferea de o afecțiune atât de gravă a fost aflat, conform spuselor lui, dintr-o greșeală, nu în urma unei investigații temeinice sau a unui diagnostic realizat la timp.
„La toate controalele pe care le-am avut pentru a ne asigura că sarcina decurge bine, nu ni s-a spus niciodată că ar fi probleme cu inima. Acest detaliu a fost șocant. Nici nu am aflat de la medic, ci dintr-o greșeală. Au trecut 7 luni până la intervenție, dar nu se putea interveni la un copil mai mic de un an. Boala nu se manifesta foarte grav. Singurele semne erau oboseala rapidă și modificarea culorii buzelor. A fost o perioadă foarte dificilă, mai ales după aceea. Luca s-a născut la 4-5 ani diferență,” a adăugat antrenorul.
Durerea pierderii a rămas prezentă în viața lui Laurențiu Reghecampf chiar și după aproape trei decenii. Deși era tânăr și a trăit această tragedie la doar 25 de ani, impactul a fost unul de proporții care nu s-a estompat cu timpul. Reghe a subliniat că cea mai grea perioadă a fost după decesul micuței, iar speranța care l-a însoțit până atunci a fost înlocuită de un gol care nu s-a umplut niciodată.
„Trăiești cu speranța că se va face bine în fiecare zi. Perioada mai dificilă a fost după moartea ei. Clar că rămâne o rană permanentă. Numai timpul poate vindeca o astfel de rană. Cu siguranță, există specialiști competenți pentru astfel de momente. Eram foarte tânăr, la fel și ea; era o diferență semnificativă între mine și prima soție, de 10 ani. Perioada de până la operație a fost marcată de o speranță că se va face bine. Probabil că la partea ei (prima soție) a fost diferit,” a concluzionat Laurențiu Reghecampf.
Fostul fotbalist și actual antrenor a rememorat întregul episod în podcastul lui Bursucu, într-o mărturisire sinceră și emoționantă despre cel mai dureros moment al vieții sale.
