Belgia va începe să trimită scrisori de recrutare tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani, în cadrul unui program destinat creșterii numărului de rezerviști ai armatei, începând cu acest an.
Acest plan, care urmează să fie implementat începând cu 2026, oferă posibilitatea de a participa la un stagiu militar voluntar de un an, care va fi remunerat cu aproximativ 2.000 de euro pe lună, echivalentul salariului pentru un soldat debutant.
Scrisori de recrutare trimise tinerilor belgieni
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, aspiră să crească numărul rezerviștilor de la 6.600 la 20.000 în următorii ani. Deși există interes, el a specificat că:
„Toate programele de pregătire sunt deja complete, iar numărul actual de instructori nu este suficient pentru a gestiona un influx mai mare de recruți.”
Totuși, autoritățile belgiene speră să adauge anual 500 de noi rezerviști începând din 2026, cu intenția de a dubla acea cifră din 2027, astfel ajungând la 5.600 de noi membri în rezervă până în 2029, conform Euronews.
Scrisorile pe care le vor primi tinerii vor avea rol informativ, iar aceștia vor fi îndemnați să se alăture serviciului militar voluntar. Cei care decid să participe vor urma un program standardizat, similar cu cel al armatei regulate.
La finalul acestui stagiu, indiferent de decizia de a continua o carieră militară sau nu, tinerii vor rămâne în rezerva armatei pentru următorii 10 ani.
Belgia adoptă astfel un model similar celui implementat recent de Olanda, care a lansat un program comparabil în martie, având ca obiectiv atingerea unui efectiv de 200.000 de membri în armată până în 2030.
Programul din Olanda este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 27 de ani, care pot participa la un „an de serviciu” menit să le ofere o experiență reală în cadrul forțelor armate. Participanții beneficiază de antrenamente, cursuri de prim ajutor militar și viața de cazarmă, exact ca soldații activi.
Un exemplu oferit de presa olandeză este Matthias, un tânăr de 18 ani care a început stagiul în octombrie și care a spus:
„Nu eram sigur dacă viața militară mi se potrivește. De aceea am ales ‘anul de serviciu’, pentru a testa această opțiune.”
În cadrul programului olandez, Matthias urmează un program identic cu cel al soldaților activi: antrenamente fizice, cursuri de prim ajutor în condiții de luptă și trai în cazarmă. El face parte dintr-un nou val de tineri care experimentează viața militară fără a fi obligați să continue pe termen lung în acest domeniu.
Gijs Tuinman, secretar de stat olandez pentru Apărare, susține inițiativa și consideră că:
„Un astfel de serviciu temporar le oferă tinerilor o imagine realistă asupra vieții militare.”
El speră că acest concept va atrage mai mulți tineri și le va oferi o mai bună înțelegere a angajamentului militar.
În plus, Olanda include și adolescenții de 17 ani, care primesc invitația de a completa un chestionar despre abilitățile și motivația lor. Deși este opțional în prezent, autoritățile iau în considerare transformarea acestuia într-o obligație legală. În Suedia, completarea acestui chestionar este deja o cerință legală, parte a procesului de selecție și pregătire a potențialilor recruți.
Erik Noordam, căpitan-locotenent în armata olandeză, a explicat:
„Mulți tineri doresc să contribuie, dar nu știu exact ce înseamnă viața militară.”
Din perspectiva sa, programul introdus în Olanda are rolul de a diminua bariera psihologică asociată angajamentului militar permanent și oferă tinerilor „o cale simplă de a testa compatibilitatea cu armata.”
Aceste inițiative – atât în Belgia, cât și în Olanda – se aliniază unei tendințe mai ample de consolidare a rezervelor militare în Europa, fără a apela la obligativitate. În ambele situații, recrutarea este voluntară, însă implică o componentă clară de responsabilitate: participarea necesită nu doar un an de pregătire activă, ci și un angajament ulterior în rezervă pe o perioadă determinată, iar în cazul Belgiei, aceasta se ridică la zece ani.
Absolvent al FJSC din 2014, am colaborat cu diverse publicații recunoscute din România.
