Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), anul 2024 a marcat o scădere semnificativă în utilizarea serviciilor feroviare în România. În total, numărul pasagerilor care au preferat să călătorească cu trenul a înregistrat o diminuare de 4,7%, rezultând într-un total de 70,802 milioane de pasageri. Această tendință ridică întrebări cu privire la viabilitatea transportului feroviar și preferințele de mobilitate ale cetățenilor români.
Un aspect mai puțin pozitiv este că, deși distanța medie parcursă de pasageri a crescut cu 1,4%, transportul feroviar de mărfuri a suferit o contracție semnificativă, cu o scădere de 12%. În această categorie, au fost transportate aproximativ 43,025 milioane de tone de mărfuri, ceea ce subliniază o tendință de declin în sectorul feroviar din punct de vedere al încărcăturii. Este important de menționat că indicatorii tehnico-economici, cum ar fi parcursul mediu zilnic al vagoanelor și viteza medie comercială, au avut evoluții negative, ceea ce sugerează o nevoie urgentă de reforme și o revizuire a politicilor actuale.
Un aspect care se distinge pozitiv este timpul mediu de rulaj al vagoanelor de marfă, care a crescut cu 19,1%. Acesta poate fi un semn că, în ciuda scăderii generale a volumului de marfă transportat, eficiența operațiunilor feroviare a fost îmbunătățită în ceea ce privește timpii de livrare și operarea vagoanelor. Această creștere poate oferi o bază pentru atragerea de noi clienți în viitor, în special în contextul unei concurențe crescânde din partea altor forme de transport.
Pe de altă parte, scăderea numărului de pasageri indică o tendință îngrijorătoare și sugerează o posibilă pierdere a încrederii în serviciile de transport feroviar. Asta poate fi influențată de mai mulți factori, precum confortul, punctualitatea, tarifele sau alternativele disponibile, cum ar fi transportul auto sau aerian. Este esențial pentru autoritățile din domeniul transportului să analizeze aceste aspecte și să elaboreze strategii eficiente pentru a revitaliza transportul feroviar.
Mai mult, se observă o tendință generală de deplasare a românilor către alte forme de călătorie. Există o nevoie urgentă de a adresa aceste provocări și de a reconsidera modul în care serviciile feroviare sunt oferite, inclusiv modernizarea infrastructurii, creșterea confortului trenurilor și îmbunătățirea serviciilor de customer care. În acest sens, este imperativ ca decidenții să colaboreze cu organizațiile din domeniul transportului pentru a identifica soluții inovatoare care să răspundă nevoilor actuale ale pasagerilor.
În concluzie, situația actuală a transportului feroviar în România necesită o atenție deosebită. Autoritățile și operatorii feroviari trebuie să colaboreze pentru a revigora acest sector esențial. Fără măsuri corespunzătoare, există riscul ca transportul feroviar să continue să piardă teren în fața altor modalități de transport, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra mobilității și economiei naționale.
