Începând cu acest an, Belgia va începe să trimită scrisori de recrutare tuturor tinerilor care împlinesc 18 ani, parte a unui program destinat creșterii numărului de rezerviști în armată.
Inițiativa, care va fi pusă în aplicare începând cu 2026, permite participarea la un stagiu militar voluntar de un an, cu o compensație de aproximativ 2.000 de euro pe lună, echivalentul unui salariu pentru soldații debutanți.
Scrisori informative pentru tinerii belgieni
Ministrul Apărării din Belgia, Theo Francken, își propune să crească numărul rezerviștilor de la 6.600 la 20.000 în următorii ani. Deși există interes pentru acest program, el a subliniat că:
„Toate programele de pregătire sunt deja pline, iar actualul număr de instructori este insuficient pentru a susține un influx mai mare de recruți.”
Cu toate acestea, autoritățile belgiene își doresc să adauge anual 500 de noi rezerviști începând din 2026, iar din 2027 să dubleze acest număr, ajungând astfel la 5.600 de noi membri în rezervă până în 2029, conform Euronews.
Scrisorile vor avea un caracter informativ, iar tinerii vor fi încurajați să se alăture serviciului militar voluntar. Cei care decid să participe vor urma un program standardizat, similar cu cel al armatei active.
La finalul acestui stagiu, indiferent dacă își continuă sau nu cariera militară, vor rămâne în rezerva armatei pentru următorii 10 ani.
Belgia urmează astfel modelul Olandei, care a lansat în martie un program de recrutare similar, cu scopul de a atinge o armată de 200.000 de membri până în 2030.
În Olanda, programul este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 27 de ani, care pot participa la un „an de serviciu” menționat să ofere o experiență concretă în cadrul forțelor armate. Participanții beneficiază de antrenamente, cursuri de prim ajutor militar și viață de cazarmă, la fel ca soldații activi.
Un exemplu dat de presa olandeză este Matthias, un tânăr de 18 ani care a început stagiul în octombrie și a declarat:
„Nu eram sigur dacă viața militară mi se potrivește. Astfel, am ales ‘anul de serviciu’ pentru a testa această opțiune.”
În cadrul aceluiași program olandez, Matthias urmează o pregătire similară cu cea a soldaților activi: antrenamente fizice, cursuri de prim ajutor în condiții de luptă și trai în cazarmă. El face parte dintr-un val nou de tineri care explorează viața militară fără a fi obligați să continue pe termen lung în acest domeniu.
Gijs Tuinman, secretar de stat olandez pentru Apărare, susține această inițiativă și consideră că:
„Un astfel de serviciu temporar le oferă tinerilor o imagine realistă asupra vieții militare.”
El speră că acest concept va atrage mai mulți tineri și le va oferi o înțelegere mai bună a angajamentului necesar.
În plus, Olanda include și adolescenți de 17 ani, care sunt invitați să completeze un chestionar privind abilitățile și motivația lor. Deși momentan este opțional, autoritățile iau în considerare transformarea acestuia într-o obligație legală. În Suedia, completarea acestui chestionar este deja impusă prin lege, fiind parte din procesul de pregătire și selecție a potențialilor recruți.
Erik Noordam, căpitan-locotenent în armata olandeză, a explicat că:
„Mulți tineri își doresc să contribuie, dar nu știu exact ce înseamnă viața militară.”
Din perspectiva sa, programul din Olanda are rolul de a reduce bariera psihologică asociată angajamentului militar permanent, oferind tinerilor „o cale simplă pentru a testa compatibilitatea cu armata.”
Aceste modele, atât belgian cât și olandez, se aliniază unei tendințe mai largi de consolidare a rezervelor militare în Europa, fără a recurge la obligativitate. În ambele cazuri, recrutarea este voluntară, însă vine cu o componentă clară de responsabilitate: participarea implică nu doar un an de pregătire activă, ci și un angajament ulterior în rezervă pentru o perioadă stabilită, în cazul Belgiei fiind vorba de zece ani.
Absolvent al FJSC din 2014, am colaborat cu mai multe publicații bine cunoscute din România.
