Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu au solicitat joi comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, ca Uniunea Europeană să mențină în viitorul buget pe șapte ani actualele mecanisme de alocare a fondurilor europene pentru coeziune (modernizarea țărilor cu decalaje de dezvoltare) și agricultură. România a fost, de la aderarea sa, un mare beneficiar al acestor fonduri, însă un grup de țări net contributoare la bugetul UE își dorește modificarea regulilor din 2028.
Discuțiile la nivelul Uniunii Europene au început încă din 2024 cu privire la înlocuirea fondurilor europene „clasice” (cele de coeziune) primite de statele membre, indiferent de utilizarea acestora, cu un mecanism similar cu PNRR, în care banii sunt condiționați de reforme și pot fi suspendați dacă un stat nu respectă aceste cerințe. Acest aspect are implicații serioase pentru România, care se confruntă cu decalaje semnificative față de Vest, având în joc miliarde de euro.
Principalele consecințe ale unei astfel de schimbări sunt:
Fondurile de coeziune nu sunt condiționate de reforme și nu pot fi pierdute de statele membre decât în circumstanțe extreme (cum ar fi nerespectarea statului de drept, exemplul Ungariei). În contrast, fondurile de tip PNRR sunt atașate de reforme, stabilite sub formă de ținte și jaloane, și pot fi suspendate sau amânate în caz de neîndeplinire (de exemplu, România nu a primit încă întreaga tranșă 2 din cauza nerealizării tuturor reformelor).
Fondurile de coeziune sunt gestionate atât de guvernul central, cât și de autoritățile locale (în România implementează aceste fonduri cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională – ADR), ceea ce rezultă într-o partajare a puterii între nivelul central și cel local. În schimb, fondurile de tip PNRR sunt gestionate exclusiv de guverne, generând nemulțumire în rândul autorităților regionale din UE.
Fondurile de coeziune nu sunt neapărat aliniate cu politicile principale ale UE (de exemplu, creșterea competitivității economice în raport cu SUA și China, politici ecologice, digitalizare), ci sunt concepute de fiecare stat membru pentru nevoile specifice (în multe țări din Est, încă se utilizează pentru servicii de bază precum apă, canalizare și utilități publice). Pe de altă parte, fondurile de tip PNRR sunt orientate de Comisia Europeană către proiecte mari care se încadrează în aceste politici, având ca scop întărirea economiei europene, cu ideea că proiectele de utilități publice ar trebui să fie responsabilitatea statelor membre.
Este esențial pentru România această posibilă modificare tectonică a regulilor din UE, deoarece schimbările prevăzute se vor aplica în viitorul buget multianual al UE 2028-2034. Dacă fondurile de coeziune actuale vor fi înlocuite în totalitate sau în mare parte cu fonduri de tip PNRR, dezvoltarea economică a țării va suferi modificări majore.
Bolojan a subliniat importanța menținerii alocărilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună în viitorul buget al UE, precum și găsirea de soluții la provocările actuale din domeniile competitivității, apărării și securității, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
„În întâlnirea cu comisarul european Piotr Serafin am subliniat importanța păstrării rolului și alocărilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună în viitorul buget al UE, căutând în același timp soluții pentru provocările actuale din domeniile competitivității, apărării și securității”, a postat Ilie Bolojan pe platforma X.
Administrația Prezidențială a declarat într-un comunicat că vizita comisarului european în România face parte dintr-un turneu în statele membre ale UE, având ca scop discutarea viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada post-2027, pentru alinierea perspectivelor naționale la prioritățile strategice ale Uniunii. „Această abordare vizează adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune și să aducă beneficii concrete tuturor cetățenilor europeni”, se menționează în sursa citată.
Bolojan a arătat că, din perspectiva României, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii trebuie să fie simplificat și suficient de flexibil pentru a răspunde provocărilor neprevăzute și pentru a asigura financiare susținerea obiectivelor de dezvoltare ale României și ale Uniunii. De asemenea, a subliniat importanța adaptării bugetului UE la condițiile specifice ale statelor membre.
Ilie Bolojan a pledat pentru menținerea rolului politicilor tradiționale în arhitectura viitorului buget al UE, inclusiv pentru conservarea Politicii Agricole Comune ca o politică distinctă, cu un buget adecvat și venituri echitabile pentru fermieri.
În plus, președintele a subliniat importanța creșterii finanțării sectorului de apărare european în viitorul buget al Uniunii, subliniind necesitatea unei abordări robuste care să facă față noilor provocări geopolitice și de securitate. El a pledat pentru o alocare adecvată a fondurilor de apărare, în special pentru statele de frontieră, care sunt mai expuse riscurilor geopolitice, pentru a asigura securitatea și reziliența Uniunii Europene.
Administrația Prezidențială a informat că oficialul european a reafirmat angajamentul Comisiei Europene față de un plan financiar ambițios și bine adaptat provocărilor viitoare, care să continue să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea și să răspundă provocărilor de securitate și apărare în toate statele membre. De asemenea, a subliniat că simplificarea și flexibilizarea sunt obiective importante în arhitectura viitorului buget al UE.
Reprezentantul Comisiei Europene efectuează o vizită de două zile în România. Conform Reprezentanței Comisiei Europene la București, vizita se va concentra pe îmbunătățirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și consolidarea comunităților locale prin fondurile oferite de UE.
În timpul vizitei, vor avea loc discuții cu autoritățile și părțile interesate pentru a sprijini mai eficient creșterea economică a României și pentru a alinia prioritățile naționale la planurile pentru viitorul buget al UE.
Această vizită face parte din consultările paneuropene desfășurate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, programată pentru luna iulie a acestui an.
Comisarul european Piotr Serafin s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul Marcel Ciolacu. Acesta are o întrevedere cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, pentru a discuta aspecte legate de securitate, protecția frontierelor și managementul migrației, punând accent pe rolul esențial pe care România îl are în protejarea frontierelor externe ale UE.
Serafin va discuta și cu antreprenori și grupuri de investitori din România pentru a înțelege perspectiva acestora asupra funcționării actuale a finanțărilor din partea UE.
Vineri, el se va deplasa la Oradea pentru a vizita proiecte importante de infrastructură, cum ar fi Spitalul Județean și Aeroportul Oradea.
Discuția a fost inițiată în spațiul public de Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, care i-a transmis Ursulei von der Leyen că desființarea fondurilor de coeziune actuale și eliminarea postului de comisar pentru politica de coeziune „ar slăbi și submina principiile UE și ar avea un impact asupra Pieței Unice, coeziunii sociale și teritoriale și, în cele din urmă, asupra democrației și proiectului European”.
.
