Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis pe 29 aprilie 2025 că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România, respingând astfel cererea Ministerului Agriculturii de a ridica această interdicție. Această hotărâre consolidează o decizie anterioară luată de Curtea de Apel Cluj în martie 2025, care a fost obținută în urma unui proces inițiat de Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS. Această victorie juridică este un pas important în direcția protejării mediului înconjurător, având în vedere impactul negativ pe care aceste chimicale îl au asupra biodiversității, mai ales asupra albinelor și altor polenizatori.
Sondajele recente arată o opinie majoritară în rândul românilor: 89% dintre cetățeni se opun utilizării neonicotinoidelor. Această statistică subliniază preocuparea tot mai mare a populației față de efectele pe care aceste pesticide le au asupra sănătății umane și a mediului. Astfel, interdicția impusă de instanță nu doar că reflectă poziția publicului, ci și urgentitatea de a găsi soluții alternative pentru agricultura din România.
Asociația Eco Ruralis a subliniat importanța acestei decizii, afirmând că interdicția neonicotinoidelor deschide calea pentru o agricultură mai sustenabilă și responsabilă. Representanții asociației au menționat că astfel pot fi promovate alternative eficiente la aceste substanțe chimice, precum metodele tradiționale de combatere a dăunătorilor sau utilizarea unor produse biologice. În acest context, ei au subliniat și necesitatea unei tranziții sprijinite de stat, care să faciliteze aplicarea acestor alternative și să susțină agricultorii în adaptarea la noile condiții de piață.
În prezent, agricultură sustenabilă devine un subiect din ce în ce mai discutat, atât la nivel național, cât și internațional. Modelele de producție care pun accent pe protecția mediului și pe utilizarea resurselor naturale într-un mod echilibrat sunt esențiale în combaterea schimbărilor climatice și în menținerea sănătății ecosistemelor. Producătorii agricoli se confruntă cu provocări majore, iar politici publice ferme pot face diferența între succesul sau eșecul acestora.
Decizia ÎCCJ servește, totodată, ca un exemplu pentru alte state membre ale Uniunii Europene, care se confruntă cu dileme similare în privința reglementării utilizării pesticidelor. Este o dovadă că deciziile justiției pot influența semnificativ normele de mediu și sănătate publică.
În concluzie, interdicția pesticidelor neonicotinoide în România, consolidată prin decizia instanței, este un semn pozitiv pentru viitorul agriculturii sustenabile în țară. Aceasta nu doar că reflectă dorința cetățenilor de a proteja natura, dar deschide și calea pentru folosirea unor metode inovatoare și ecologice în agricultură, asigurând astfel un mediu sănătos pentru generațiile viitoare. În acest context, este imperativ ca autoritățile să ofere suport real agricultorilor în tranziția spre un model de producție sustenabil.
