Indicele Dezvoltării Umane (IDU), elaborat de Organizația Națiunilor Unite, oferă o privire de ansamblu asupra progreselor realizate în domeniile speranței de viață, educației și veniturilor, aceste trei dimensiuni fiind esențiale pentru evaluarea bunăstării populației. În raportul publicat pe 6 mai, se evidențiază o asimetrie între țările dezvoltate și cele în dezvoltare în contextul recuperării post-pandemie.
Țările bogate au demonstrat o redresare rapidă, în timp ce națiunile mai puțin dezvoltate continuă să se confrunte cu provocări semnificative. Această situație scoate în evidență disparitățile globale și nevoia de politici care să sprijine dezvoltarea echitabilă. La vârful acestui indice se află Islanda, care a ocupat locul întâi datorită unei speranțe de viață ce depășește 82 de ani și a unui venit național per capita de aproximativ 70.000 de dolari. Acest fapt subliniază nu doar bunăstarea economică a țării, ci și calitatea vieții locuitorilor.
Elveția, care a fost în topul clasamentului timp de mulți ani, a fost detronată de Islanda, dar se menține pe o poziție competitivă grație serviciilor de sănătate avansate și unui sistem educațional de înaltă calitate. Această dinamică arată cum țările care investesc în capitalul uman pot beneficia de avantaje semnificative în astfel de indici, iar această lecție este pertinentă pentru națiunile în curs de dezvoltare.
România, pe de altă parte, se află pe locul 55 în acest clasament, având o speranță de viață de 75,9 ani și un venit național per capita de 39.374 de dolari. Aceste statistici o plasează în mod egal cu Bulgaria, indicând o stagnare a dezvoltării în această parte a Europei. Deși s-au făcut progrese în ultimii ani, România continuă să se confrunte cu dificultăți în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor săi. Acest lucru subliniază necesitatea unor politici eficiente care să sprijine nu doar creșterea economică, ci și accesul la educație și servicii de sănătate.
De asemenea, raportul indică faptul că unele regiuni ale lumii sunt afectate în mod disproporționat de condițiile economice și sociale precare. Aceste diferențe pun presiune asupra liderilor politici să dezvolte strategii care să abordeze nevoile specifice ale populației, mai ales în contextul în care provocările globale, cum ar fi pandemia Covid-19, au evidențiat vulnerabilitățile existente.
Pe scurt, Indicele Dezvoltării Umane rămâne un instrument esențial pentru a măsura progresul și a identifica zonele care necesită atenție suplimentară. Abordarea acestor provocări va necesita colaborare internațională și angajamente ferme pentru a asigura un viitor mai just și mai prosper pentru toate țările, indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Evident, îmbunătățirea IDU nu este doar o chestiune de statistici, ci reflectă standardele de viață și perspectivele a milioane de oameni din întreaga lume.
