Alegerile prezidențiale din România, desfășurate pe 4 mai 2025, au generat un val de reacții în presa internațională, reprezentând un moment de cotitură în politica națională și atrăgând atenția asupra posibilelor efecte asupra Uniunii Europene și NATO.
George Simion învinge în primul tur: o victorie cu resonanță europeană
George Simion, liderul partidului naționalist AUR, a obținut 40,96% din voturi în primul tur al alegerilor, depășindu-l pe primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care a acumulat 20,99%. Financial Times a interpretat această victorie ca o alegere clară între un candidat eurosceptic, în stil MAGA, și un centrist pro-european.
The Economist l-a comparat pe Simion cu „Donald Trump al României”, subliniind alinierea sa cu ideologia MAGA și opoziția față de sprijinul militar pentru Ucraina.
Reacții internaționale: îngrijorări privind direcția României
Victoria lui Simion a fost primită cu îngrijorare în capitalele europene și la Washington. Reuters a raportat că rezultatul alegerilor este atent monitorizat, existând temeri că o eventuală președinție a lui Simion ar putea izola România în cadrul UE și NATO.
El País a menționat că succesul lui Simion a fost sărbătorit de liderii extremei drepte europene, precum Marine Le Pen și Matteo Salvini, care consideră că acest lucru le oferă o oportunitate de a întări discursul eurosceptic pe continent.
El País
Contextul alegerilor: anularea scrutinului anterior și tensiuni geopolitice
Alegerile din 4 mai au fost organizate după anularea scrutinului din noiembrie 2024, din cauza acuzațiilor de interferență rusă și nereguli electorale. Călin Georgescu, câștigătorul inițial, a fost descalificat și este în prezent cercetat pentru legături cu grupuri paramilitare rusești.
Simion, deși se distanțează de Georgescu, a afirmat că, dacă va câștiga, plănuiește să-l reintegreze în conducerea statului, posibil ca prim-ministru.
Financial Times
Implicații economice: avertismente privind stabilitatea financiară
Agenția de rating S&P Global a avertizat că criza politică din România, exacerbata de victoria lui Simion, ar putea influența accesul țării la finanțare externă și fonduri europene, în contextul unui deficit bugetar de peste 9% din PIB.
Economia românească, care a avut o creștere de doar 0,8% anul trecut, riscă să intre în recesiune, iar costurile de împrumut au crescut semnificativ.
Următorii pași: turul doi și viitorul României
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale este stabilit pentru 18 mai 2025, când George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta direct. Rezultatul acestei runde va fi crucial pentru direcția politică și geopolitică a României, într-un moment în care țara se află la o răscruce între naționalismul eurosceptic și angajamentul pro-european.
Presa internațională va continua să urmărească evoluțiile din România, având în vedere că deciziile luate în săptămânile următoare vor avea un impact semnificativ asupra stabilității regionale și relațiilor țării cu partenerii săi occidentali.
Iată ce scrie publicația internațională Politico
Românii au participat la un scrutin prezidențial foarte urmărit, iar rezultatele parțiale îl indică în frunte, cu un avans clar, pe candidatul de extremă dreapta George Simion, scrie Politico.
Deși numărătoarea oficială este încă în desfășurare, primele date îl plasează pe Simion — favorit reconfirmat de mult — pe prima poziție, dar fără a atinge pragul de 50% necesar pentru o victorie din primul tur. Aceasta înseamnă că va ajunge în turul doi, pe 18 mai, împotriva contracandidatului aflat pe locul doi — cel mai probabil candidatul sistemului Crin Antonescu sau primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, notează publicația.
Simion a criticat constant Bruxelles-ul, amenințând că va încălca legile UE cu care nu este de acord, deși a subliniat că România ar trebui să rămână parte a blocului comunitar. Luna trecută, el a declarat pentru Politico că respinge eticheta de extremă dreapta.
Meloni 2.0
Simion a afirmat că o admiră pe Giorgia Meloni, premierul italian de dreapta, și a făcut apel la „melonizarea” Europei.
„Credeți-mă, va exista și o simionizare”, a declarat el pentru POLITICO în noiembrie anul trecut, chiar înainte de alegerile prezidențiale anulate din România, în care s-a plasat pe locul patru.
În lunile care au urmat anulării alegerilor — după ce câștigătorul-surpriză de extremă dreapta, Călin Georgescu, a fost descalificat și Curtea Constituțională a ordonat repetarea votului pe baza acuzațiilor de manipulare rusească — profilul public al lui Simion a crescut considerabil.
Condamnând ferm anularea alegerilor de anul trecut, el a prezentat reprogramarea scrutinului ca o luptă pentru „democrație, voința poporului, statul de drept și ordinea constituțională” și a promis că, dacă va câștiga, îi va oferi lui Georgescu o funcție de frunte.
La o dezbatere televizată dintre candidați, luna trecută, Simion a apărut cu un buchet de flori pentru Elena Lasconi, candidata de centru-stânga care s-a clasat pe locul doi la alegerile anulate, și a părăsit studioul în semn de protest față de anularea votului.
Gestul său teatral simbolizează abordarea sa perturbatoare în politică, care a început cu marșuri pe străzi și cu scrierea de slogane ultranaționaliste cu spray pe drumurile din toată țara.
Rezultatul de duminică marchează apogeul ascensiunii sale, de la agitator de nișă la lider de extremă dreapta — și, potențial, dacă va ajunge la Palatul Cotroceni, cel mai puternic om din România.
Absolvent al FJSC în 2014, am scris pentru mai multe publicații cunoscute din România
