Simion a exprimat recunoștință față de Statele Unite pentru mesajul clar privind statutul României, subliniind că țara este clasificată drept un „regim hibrid”. Aceasta este o caracterizare care reflectă problemele persistente în sfera democratică. În cadrul declarațiilor sale, el a adus în discuție problema serioasă a gestionării banilor publici, criticând guvernul pentru că a investit resurse în scopuri necorespunzătoare, precum încercarea de a diminua rata de respingere a cererilor de viză.
Simion consideră că aceste acțiuni nu mai sunt tolerate de Administrația Biden, subliniind că abordările de tipul celor aplicate anterior nu mai funcționează într-un context internațional în schimbare. Critica sa se bazează pe convingerea că, în loc să se concentreze pe rivnirea unor soluții reale și durabile pentru problemele democratice, guvernul român a ales să recurgă la manevre punte pentru a îmbunătăți percepția externă.
El a insistat asupra importanței recunoașterii faptului că România nu poate fi considerată o democrație veritabilă în condițiile actuale, chiar dacă această evaluare ar putea să nu fie pe placul celor implicați în campanile electorale. Această afirmație este susținută de numeroase exemple de lipsă a transparenței și de restricții asupra libertății de exprimare, care afectează funcționarea instituțiilor democratice.
În plus, Simion a menționat că ajustarea legislației și standardelor democratice nu ar trebui să fie doar o formalitate, ci un angajament serios și sustenabil al guvernului român. Aceasta ar implica reforme profunde în alegeri, în sistemul judiciar și în raportul dintre cetățeni și puterea politică. Numai printr-un angajament autentic și susținut către valorile democratice, România poate aspiră la un statut mai apropiat de cel al unei democrații consolidate.
Alegerea cuvintelor sale reflectă nu doar o atitudine critică față de actuala conducere, ci și o dorință de a încuraja un dialog constructiv despre viitorul democratic al țării. Simion subliniază că schimbările nu pot fi impuse din exterior, ci trebuie să vină din dorința internă de a construi o societate mai echitabilă și mai transparentă.
În final, mesajul său este unul de conștientizare și responsabilitare. Critica statului de fapt este menită să încurajeze nu doar politicienii, ci și cetățenii să fie mai implicați în procesele democratice. Există nevoie de o mobilizare a societății civile pentru a asigura că România își va îmbunătăți statutul în comunitatea internațională și va răspunde așteptărilor celor care cred în valorile democratice.
În concluzie, discuția deschisă despre statutul României ca regim hibrid poate fi văzută ca un punct de plecare pentru reforme viitoare, ce ar putea restabili încrederea cetățenilor atât în instituțiile statului, cât și în procesul electoral.
