Iulian Fota, fost consilier prezidențial, atrage atenția asupra unei situații complexe în care se află România, o poziție precar pe o linie fină între pace și conflict. În contextul actual, țara noastră se confruntă cu diverse forme de atacuri hibride, care pot submina stabilitatea națională și securitatea cetățenilor. Aceste acțiuni nu sunt izolate, ci se înscriu într-o tendință mai largă observată în Europa, unde alte state se află în circumstanțe similare, fiind și ele expuse riscurilor variate ale influențelor externe.
Fota subliniază faptul că România, în ciuda provocărilor întâmpinate, a reușit până acum să evite consecințe severe, comparativ cu alte națiuni europene. Totuși, nu trebuie să ne complacem în această iluzie de siguranță, deoarece situația geostrategică se poate schimba rapid. În acest moment, Europa se află într-o perioadă de reconfigurare militară și de securitate, în mare parte ca răspuns la amenințările din partea Rusiei. Aceste acțiuni ale Moscovei au determinat statele europene să își reevalueze pozițiile, să investească mai mult în capacitatea de apărare și să colaboreze mai strâns în cadrul organizațiilor internaționale.
În acest context, Fota subliniază necesitatea ca România să își adapteze strategia de securitate națională. Este esențial ca decidenții politici să conștientizeze gravitatea situației și să elaboreze măsuri eficiente pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor curente. Aceasta implică nu doar consolidarea capacităților militare, ci și dezvoltarea unei strategii comprehensibile care să integreze aspecte economice, sociale și politice în contextul securității naționale.
Subiectul atacurilor hibride este deosebit de relevant, deoarece se referă la metodele subtile prin care adversarii pot submina statele fără a declara un război deschis. Aceste tactici includ dezinformarea, propagandă, cibernetica și destabilizarea economică. România, la fel ca multe alte țări, trebuie să fie pregătită să contracareze aceste amenințări prin educație, informare publică și prin dezvoltarea sistemelor cibernetice de apărare.
Mai mult, este esențial ca România să colaboreze cu partenerii săi internaționali și să participe în mod activ la inițiativele regionale de securitate. A deveni parte integrantă dintr-o abordare colectivă va întări nu doar poziția țării pe harta europeană, ci și securitatea națională pe termen lung.
În concluzie, România se află într-un moment hotărâtor, unde alegerile strategice făcute acum vor avea un impact asupra securității viitoare. Fosta conduită eficientă de gestionare a amenințărilor trebuie să evolueze în fața riscurilor emergente, dincolo de ideea de impact economic sau militar, având în vedere toate aspectele care pot influența stabilitatea națională. Aceasta este o provocare ce necesită atenție constantă și o strategie bine gândită în fața unui peisaj internațional din ce în ce mai complex și volat.
