În luna iunie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va fi convocat pentru a discuta, printre altele, includerea marii evaziuni fiscale pe lista amenințărilor la adresa securității naționale, conform unor surse politice citate de HotNews. Această modificare ar urma să fie integrată în Strategia Națională de Apărare, un document esențial în definirea priorităților de securitate pentru România.
Data exactă a întâlnirii nu a fost stabilită încă, însă reuniunea este planificată pentru luna iunie. Scopul este ca decizia să fie inclusă în raportul pe care guvernul îl va trimite Comisiei Europene, referitor la măsurile asumate pentru reducerea deficitului bugetar, iar combaterea evaziunii fiscale devine o componentă crucială.
Evaziunea fiscală – o problemă de securitate?
Președintele Nicușor Dan a confirmat recent, la Vilnius, că subiectul este în analiza autorităților:
„Referitor la marea evaziune fiscală, am discutat chiar aseară cu domnul prim-ministru interimar, domnul Predoiu, și a menționat că va verifica dacă este necesară modificarea Strategiei Naționale de Apărare pentru a concentra mai multe resurse ale statului asupra combaterii acestui fenomen.”
Uniunea Europeană solicită statelor membre în procedură de deficit excesiv să prezinte anual un plan de reducere a deficitului. Deși România avea termen să transmită acest plan până pe 30 aprilie, conform Profit.ro, acest lucru nu s-a întâmplat încă.
Piața întâlnirii CSAT condusă de Nicușor Dan
Convocarea ședinței din iunie va marca prima reuniune a CSAT sub președinția lui Nicușor Dan. În perioada în care funcția a fost exercitată temporar de Ilie Bolojan, Consiliul s-a reunit de două ori.
Deciziile CSAT în mandatul interimar al lui Ilie Bolojan
Prima întâlnire a avut loc pe 28 martie, cu un focus pe conflictul din Ucraina. Conform Administrației Prezidențiale, s-a discutat despre evoluția războiului declanșat de Federația Rusă, stadiul negocierilor pentru o posibilă pace și implicațiile asupra regiunii.
România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și a salutat negocierile de la Riad pentru încetarea focului, subliniind că o pace stabilă trebuie să asigure garanții de securitate pentru a preveni viitoare agresiuni.
„România va contribui la acțiunile de monitorizare prin infrastructura și capabilitățile sale, continuând să colaboreze cu aliații din regiune și NATO în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră”, se menționează în comunicat.
A doua ședință a avut loc pe 30 aprilie, iar CSAT a decis:
Mandatarea ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, să negocieze, în cadrul summitului NATO de la Haga (iunie), o creștere graduală a bugetului pentru apărare;
Acordul de principiu ca finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 să fie privită ca un proiect de siguranță națională, pentru a depăși blocajele birocratice și judiciare existente;
„Avem hidrocentrale realizate în proporție de 60% până la 90% care nu sunt operaționale din cauza lipsei avizelor, a proceselor în desfășurare sau a altor obstacole administrative”, a explicat Bolojan.
Concluzie: CSAT își extinde prioritățile, cu accent pe dimensiunea economică
Prin includerea marii evaziuni fiscale în Strategia Națională de Apărare, CSAT ar însemna o schimbare de paradigmă în abordarea subiectului securității naționale, extinzând atenția asupra amenințărilor economice interne. Dacă decizia va fi oficializată, instituțiile statului ar putea beneficia de un cadru legal mai clar și mai robust pentru coordonarea combaterii evaziunii fiscale, având un impact direct asupra consolidării bugetului.
Despre Florin Tomescu
Absolvent al FJSC în 2014, am scris pentru mai multe publicații de prestigiu din România.
