În cadrul unei întâlniri recente cu comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a abordat o problemă crucială referitoare la tranziția energetică a țării. În mod specific, Burduja a reiterat faptul că planul de închidere a 1.755 MW de capacitate pe cărbune, programat pentru anul 2026, nu poate fi implementat fără a avea soluții alternative viabile. Această declarație subliniază o preocupare majoră: asigurarea securității energetice a României.
Ministrul Burduja a accentuat că România a înregistrat progrese semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reușind o diminuare de 77%. Aceste realizări sunt îmbucurătoare, însă efectele unei tranziții accelerate asupra sistemului energetic nu pot fi ignorate. Burduja a subliniat că închiderea prematură a termocentralelor pe cărbune ar putea duce la o dependență mai mare de importurile energetice, care pot fi costisitoare și, prin urmare, ar pune în pericol stabilitatea energetică a țării.
De asemenea, ministrul a solicitat renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), argumentând că este necesară o abordare care să permită dezvoltarea unor noi capacități de producție. Această renegociere ar putea oferi României oportunitatea de a investi în surse regenerabile de energie, care sunt esențiale pentru a asigura o tranziție justă și sustenabilă.
Un alt punct ridicat de Burduja a fost nevoia de diversificare a surselor de energie. El a subliniat că, pentru o tranziție eficientă, România trebuie să dezvolte nu doar capacități pe termocentrale, cât și pe surse regenerabile precum energia solară și eoliană. Acest demers ar putea reduce, pe termen lung, dependența de combustibili fosili și ar contribui la un sistem energetic mai durabil.
Ministrul a menționat că, în actualul context geopolitic și economic, România trebuie să fie pregătită să răspundă provocărilor legate de securitatea energetică. Reducerea capacităților pe cărbune fără alternative viabile ar putea crea o vulnerabilitate semnificativă, iar acest lucru trebuie evitat cu orice preț. Securitatea energetică nu este doar o chestiune de politică internă, ci și una de interes național, având implicații profunde asupra economiei și calității vieții cetățenilor.
În concluzie, întâlnirea cu comisarul european a oferit o platformă pentru ca ministrul Burduja să își exprime viziunea asupra viitorului energetic al României. Prin apelul său pentru renegocierea PNRR și pentru o dezvoltare echilibrată a capacităților de producție, Burduja a pus accent pe importanța unei tranziții energetice bine gândite, care să asigure atât sustenabilitatea mediului, cât și securitatea energetică a țării. Cu aceste măsuri, România poate să navigheze provocările actuale și să construiască un viitor energetic stabil și înfloritor.
