Dacă moștenirea nu este acceptată și succesiunea nu este dezbătută în termen de doi ani de la data decesului, moștenitorii pot fi nevoiți să plătească un impozit suplimentar de 1% din valoarea bunurilor imobile. Această taxă se adaugă cheltuielilor notariale obișnuite și poate ridica semnificativ costurile totale.
Totodată, moștenitorii nu vor putea vinde, dona sau face alte acte de dispoziție cu privire la bunurile respective până când nu dobândesc în mod legal dreptul de proprietate.
Se poate pierde dreptul la moștenire dacă nu este acceptată în termen de un an
Conform articolului 1.103 din Codul Civil, dacă moștenirea nu este acceptată în termen de un an de la deschiderea succesiunii, se consideră că persoana în cauză a renunțat tacit. Totuși, legea prevede mai multe excepții de la acest termen. Spre exemplu, termenul de un an poate începe:
„a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;
b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.”Succesiunea poate fi legală sau testamentară. În lipsa unui testament, se aplică moștenirea legală, conform regulilor stabilite de lege. Moștenitorii legali sunt împărțiți în mai multe clase: descendenți, ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați, ascendenți ordinari, colaterali ordinari și soțul supraviețuitor. Dacă există moștenitori în clasa I (copii, nepoți), cei din clasele următoare nu au dreptul la succesiune.
Testamentul este actul prin care o persoană decide din timpul vieții cui va lăsa bunurile sale. Conform articolului 1.034 Cod Civil,
„testamentul desemnează actul unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană, numită testator, stipulează situația patrimoniului său după ce va înceta din viață”.
Dacă moștenitorii nu se adresează notarului sau instanței, nu pot deveni proprietarii legali ai bunurilor. Dreptul de proprietate se dovedește cu certificatul de moștenitor emis de notarul public sau cu hotărârea judecătorească emisă de instanță.
În lipsa acestora, chiar dacă folosesc bunurile moștenite, moștenitorii nu le pot vinde sau închiria legal. Spre exemplu, dacă o persoană moare fiind proprietarul unui apartament, iar moștenitorii săi vor să îl vândă, nu pot face acest lucru fără dezbaterea succesiunii. Doar după ce devin proprietari în acte, pot încheia legal un contract de vânzare.
Procedura succesorală poate fi realizată la notar sau în instanță, în funcție de situație. Dacă moștenitorii se înțeleg, notarul emite certificatul de moștenitor, care atestă calitatea acestora și cotele-părți ce li se cuvin. Dacă însă există neînțelegeri legate de compunerea patrimoniului, întinderea drepturilor sau calitatea de moștenitor, atunci instanța decide, iar dovada se va face cu o hotărâre judecătorească.
Taxele pentru succesiune în 2024 sunt stabilite în funcție de valoarea bunurilor moștenite. De exemplu, pentru o moștenire în valoare de 100.000 euro, taxa notarială este de aproximativ 3.112 lei. Dacă este vorba despre un imobil care trebuie înscris în cartea funciară, costul se mărește cu încă 700-800 lei. Dacă dezbaterea are loc în instanță, taxele cresc în funcție de durata procesului, numărul moștenitorilor și complexitatea cauzei. Un alt aspect important este impozitul de 1%, care se aplică doar dacă succesiunea are loc la mai mult de doi ani de la deces.
Pentru a iniția succesiunea în 2024, sunt necesare mai multe acte, printre care:
- Certificatul de deces
- Actele de identitate ale moștenitorilor
- Acte de proprietate ale defunctului
- Dacă este cazul, testamentul
Acestea sunt prezentate notarului public, care va evalua întreaga masă succesorală.
Moștenitor poate fi atât o persoană fizică, indiferent dacă este sau nu rudă cu defunctul, cât și o persoană juridică – cum ar fi o asociație, fundație sau instituție publică. Singura condiție este ca această calitate să fi fost menționată clar în testament.
Pe lângă bunurile lăsate moștenire, urmașii preiau și eventualele obligații financiare ale defunctului. Asta înseamnă că, odată cu apartamentele, terenurile sau conturile bancare, moștenitorii pot ajunge să răspundă și pentru datorii.
În ceea ce privește ajutorul de înmormântare în 2024, cuantumul acestuia a crescut. Astfel, în cazul decesului unui pensionar sau al unui asigurat, ajutorul se ridică la 7.567 lei, iar dacă a murit un membru de familie al acestora, suma acordată este de 3.784 lei. Banii se acordă în maximum 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii la casa de pensii sau instituția care gestionează bugetul pentru șomaj.
Într-un caz aparte, un cetățean din Vaslui a cerut ca ajutorul de deces să-i fie dat anticipat:
„La ce îmi trebuie bani pe lumea cealaltă? Eu îi vreau cât trăiesc”.
Pentru toate aceste motive, acceptarea și dezbaterea succesiunii nu ar trebui amânate. Lipsa acestor pași duce nu doar la blocaje juridice, ci și la costuri suplimentare.
